Noua casa a bucatarului sub acoperire

Va scriu in sfarsit din noua casuta/bucatarie si trebuie sa recunosc ca mi-a fost dor de voi si de blog. Ultimele luni (sau aproape un an) au fost pline de schimbari minunate si inca nu imi vine sa cred cat de norocoasa sunt. La sfarsitul anului trecut am reusit sa ne mutam in casa noastra, dupa cautari care au durat mai bine de un an. Am ales un apartament cu bucatarie deschisa si desi am avut retineri la inceput sunt foarte multumita de alegerea facuta. E adevarat ca mirosul de friptura persista destul de mult dar nu e ca si cum gatesc gratar in fiecare zi. Daca aveti vreo recomandare de hota/filtru de aer eficient astept cu nerabdare.
Ce imi place e ca in felul asta petrecem mai mult timp impreuna. Sorin se odihneste in coltul lui preferat iar eu gatesc si povestim ce am facut peste zi.

Alegerea mobilei de bucatarie a fost activitatea mea preferata, dar m-a si tinut cu sufletul la gura cateva luni bune. Dupa ce am colindat ma multe showroomuri si targuri de mobila i-am ales pe cei pe care ii vizitasem primii si anume Fronte Group (click pe link pentru mai multe poze si informatii despre mobila). M-a impresionat aspectul showroomului si profesionalismul angajatilor si desi pretul depasea un pic bugetul mi-am urmat instinctul si bine am facut. Bucataria a iesit exact pe gustul meu, materialele sunt de calitate si totul se integreaza foarte bine cu celelalte elemente din living.

Am ales un model fara manere pe o nuanta de gri cu un blat termorezistent de culoarea nisipului si niste insertii galbene, care se porivesc de minune cu fotoliul de care va povesteam mai sus. Fotoliul asta de la IKEA a fost prima piesa de mobilier pe care am cumparat-o pentru ca m-am indragostit de culoarea si de forma lui si apoi am construit totul in jurul lui. Stiu, suntem nebuni!
Masa am luat-o tot de la IKEA si scaunele au fost initial unele de lemn tot de la ei dar cand am ajuns cu ele acasa m-am razgandit si am comandat modelul asta de la Somproduct. De cand le-am luat le-am vazut in cel putin 10 baruri/restaurante dar asta nu le face mai putin simpatice sau comode pentru mine.

Luna martie mi-a adus cel mai frumos ajutor, un Kitchen Aid la care visam de mult. Am stat vreo 3 nopti ca sa ma hotarasc asupra culorii dar pana la urma cred ca am ales bine.

Luna aprilie mi-a adus o alta realizare, de data aceasta pe plan profesional, si anume terminarea rezidentiatului si promovarea examenului de specialitate. Acum sunt intr-o perioada de tranzitie, astept diploma de medic specialist si apoi ma apuc de treaba.
Intre timp a venit vara, sezonul nuntilor e in toi si nu peste mult timp ne pregatim de o vacanta in Toscana si de una in Provence si Coasta de Azur.
As zice ca a fost un an bun, voi nu? Sper sa avem la fel de mult noroc si in viitor si sa reusesc sa imbin job(urile) cu hobbyurile si vacantele astfel incat sa scriu din ce in ce mai des pe aici.
Fingers crossed!!

Trebuie sa vorbim despre Grecia

Anul asta am fost pentru a treia oara in Grecia dar n-am scris niciodata nici un cuvintel despre asta aici pe blog. Sunt de altfel multe lucruri pe care le-am facut si locuri pe care le-am vazut si despre care nu am scris, dar Grecia parca merita mai mult de atat.
M-am indragostit de tara asta in urma cu patru ani, atunci cand am vizitat-o pentru prima oara. Am fost intr-o vacanta de vis in Corfu unde mi-am dat seama ca plaja inseamna mai mult decat nisip fin si sezlonguri aliniate la soare.

Am inteles ca plaja inseamna si stanci albe si pietricele colorate si golfuri ascunse de privirile turistilor si ca albastrul vine in atatea nuante incat e greu sa te hotarasti care iti place mai mult.

M-am bucurat de ospitalitatea grecilor, de zambetele lor sincere si i-am invidiat pentru pacea cu care isi traiesc viata. Si nu in ultimul rand, m-am indragostit iremediabil de bucataria greceasca. La o mica taverna din Paleokastritsa am mancat cea mai buna caracatita si cel mai bun peste spada din viata mea, iar tzatziki a devenit sosul meu preferat.

Ca sa nu mai spun ca desertul venea intotdeauna din partea casei.

Anul urmator am ales Creta si desi statiunea nu a fost cea mai inspirata varianta (am stat in Malia, care este un fel de Ibiza) am reusit sa ne bucuram si aici de plaje minunate si mancaruri traditionale.

Cel mai mult mi-au placut plajele de pe insula Chrissi, cu cel mai fin si auriu nisip si cea de la Balos.

Drumul pana acolo ne-a costat o jumatate de zi dar nisipul cu reflexii roz, apa in cele mai frumoase nuante de turcoaz si barul la care puteai ajunge doar prin apa m-au convins ca acolo e paradisul.

Mi-a placut mult in Heraklion si m-am indragostit de Rethimnon, unde m-as intoarce cu prima ocazie.

Am abuzat si aici de peste si fructe de mare dar am adaugat pe lista preferatelor iepurele gatit incet, ardeii si rosiile umplute si orez si musacaua delicioasa cu vinete si strat gros de bechamel.

Anul trecut am luat o pauza. Nu pentru ca ne-am fi saturat de Grecia, ci pentru ca ni se facuse dor de Spania.

Anul asta insa nu am mai rezistat. Am ales sa mergem in Lefkada si bine am facut. Opririle obligatorii la Salonic au usurat drumul si au prelungit vacanta iar cele 7 nopti pe insula au fost mult prea putine.

Am avut cea mai frumoasa si linistita cazare intr-un varf de deal si nu ne-am saturat de privelistea care ni se intindea in fata ochilor.

Dintre plaje ne-am indragostit de Agiofili, Porto Katsiki dar si de micutele Afteli si Amousa unde am facut snorkeling direct de pe colac si am pescuit stele de mare.

Am avut parte de cele mai frumoase apusuri, de cele mai gustoase masline si de cei mai buni calamari prajiti, de care am abuzat cu placere in fiecare zi.

                                                     apus de pe terasa restaurantului Rachi

Ne-am odihnit in hamac la cea mai frumoasa taverna si am inchis marea in ochi cat sa ne ajunga pentru cel putin un an.

Eu una sunt cu mintea si cu sufletul tot acolo si abia astept sa ma intorc. Cum sa nu iubesti Grecia?

Concurs cu paella si amintiri spaniole cu gust de usturoi

     Nu stiu ce faceti voi in weekendurile de toamna dar stiu ca eu le astept cu mare nerabdare. Sambata e zi de curatenie, de gatit bunatati la cuptor, citit si vizionat ultimele episoade din serialele preferate. Cand si cand ma mai apuca nostalgia si rafoiesc sau sortez fotografii din vacante, planuiesc unele noi iar daca sunt cu adevarat harnica scriu si pe blog. :D.

      Duminica mancam de obicei in oras apoi mergem la film sau la o piesa de teatru si la un ceai cu prietenii. Intr-una din aceste iesiri am profitat de invitatia celor de La Rambla si am domolit dorul de vacanta cu o portie delicioasa de paella.

    Asta vara am mancat paella la mama  ei acasa, la Valencia, si desi nu sunt mare fan orez mi-a placut foarte mult combinatia cu fructe de mare sau cu carnita frageda de iepure. Ba mai mult decat atat, am avut grija sa imbunatatesc reteta cu un pahar de sangria pe care l-am varsat din greseala in tava cu paella pe care o asteptasem o ora. :).
   

      Aveam deci termen de comparatie, iar paella de la Rambla nu m-a dezamagit. Am incercat cate un pic din toate sortimentele si am declarat castigatoare varianta cu fructe de mare. Foarte mult mi-au placut si calamarii pane si painea prajita cu usturoi si sos de rosii din care am mancat cantitati impresionante in vacanta noastra pe taramuri iberice. M-am bucurat sa gasesc atat de aproape de casa gustul de care m-am indragostit vara asta (cand mancarea a luat locul obiectivelor turistice si unde am facut o obsesie pentru pimientos do padron si gambas al ajillo) si simt ca nu va mai trece mult pana la urmatoarea intalnire cu deliciosii calamari. Mai mult decat atat, imi doresc sa va ispitesc si pe voi sa incercati minunata bucatarie spaniola, fie ca vreti sa va amintiti de o vacanta petrecuta acolo sau sa va deschideti apetitul catre o destinatie care cu siguranta nu va va dezamagi.

     Prin urmare incepem azi un mic concurs in urma caruia puteti castiga o paella cu fructe de mare pentru 4 persoane, oferita de restaurantul La Rambla. Pentru a va inscrie va rog sa  dati like paginilor de Facebook La Rambla si Bucatar sub acoperire si sa imi lasati un comentariu in care sa imi ziceti ce fel de mancare spaniola va place cel mai mult sau ce ati dori sa incercati dar nu ati avut inca ocazia. Castigatorul va fi ales cu ajutorul Random.org si anuntat duminica viitoare pe blog iar acesta va putea beneficia oricand de premiu, cu o rezervare telefonica inainte.
    Haideti, abia astept sa vad de ce imi faceti pofta!

                                                                                                       yours truly, spanish food lover,
                                                                                                                                      Lavinia

Paste de toamna cu ficatei si hribi

     In ultima vreme blogul nu a mai fost o prioritate pentru mine. De fapt, nu a mai fost deloc. Incercand sa-mi fac timp pentru toate intre joburi, citit, plimbari si alte activitati l-am lasat deoparte si am uitat de el. Azi am intrat intamplator pe pagina de Facebook, pentru ca vremea de afara mi-a adus aminte de niste retete gustoase si vroiam sa va zic si voua de ele si am ramas muta de uimire cand am vazut ca in ultimele cateva zile s-au strans 200 de like-uri noi. Nu pot sa imi explic ce sa s-a intamplat, nu stiu cum de sunteti inca aici, dar va multumesc ca nu ma lasati sa renunt la pasiunea mea, la blogul acesta care mi-a adus de-a lungul timpului atatea satifactii. Si ca sa ma revansez macar un pic va las o reteta delicioasa de paste cu ficatei pe care am pregatit-o cu ceva timp in urma si care mi se pare foarte potrivita pe vremea asta.

Ingrediente:
pentru 4 portii, timp de preparare 30, usor
50 g unt
o ceapa mica
400 g ficatei
30 g hribi uscati hidratati in 50 ml apa fierbinte
1 cutie rosii in bulion
50 ml vin Marsala
300 g paste
sare, piper
2 lingurite ulei de trufe/pasta de trufe
50 g parmezan
Preparare:
     Curatam ceapa si o taiem fin, spalam ficateii si ii taiem cuburi. In untul topit calim ceapa timp de 5 minute pana devine aurie. Adaugam apoi ficateii si ii calim 3-4 minute. Adaugam hribii scursi bine, rosiile si Marsala si lasam pe foc inca 5 minute pana obtinem un sos grosut. Condimentam cu sare si piper.
     Intre timp fierbem pastele al dente apoi le amestecam cu sosul si cu uleiul/pasta de trufe. Impartim in farfurii, presaram cu parmezan proaspat si servim

P.S.- reteta e adaptata de aici

                                                                                                              yours truly, pasta lover,
                                                                                                                                       Lavinia