Inghetata vegana de banane si afine

Intrerupem programul de pregatiri de nunta (AMR 12 zile) pentru o reteta super rapida si delicioasa de inghetata, numai buna pe canicula asta. Ca sa nu mai zic ca e vegana, fara zahar, fara smantana. Nu ca ar fi ceva rau in asta!:D
Cred ca multi dintre voi stiu deja reteta asta, dar nu strica sa v-o reamintiti.
Pentru cei care nu o stiu, treaba sta cam asa: cand imi raman banane foarte copate le tai felii, le congelez si le pastrez in pungi din acelea cu fermoar. Pentru reteta de mai jos am folosit afine congelate, dar sunt sigura ca merge foarte bine si cu mure sau zmeura. Sau doar din banane cu o picatura de extract de vanilie. Sau cu putin rom si o lingurita de cacao. Posibilitatile sunt infinite!
Din punctul meu de vedere inghetata asta este cea mai buna daca o mancam imediat dupa ce am preparat-o pentru ca daca o congelam ingheata cam tare si nu mai e asa cremoasa. Cel mai simplu este sa pastram ingredientele la congelator si cand avem chef de inghetata le punem in blender si gata.

Ingrediente
1 portie, timp de preparare 5 minute, foarte usor
1 banana taiata felii, congelata
50 g afine congelate
Preparare
Eu am folosit pentru preparare slow juicerul Panasonic care are un accesoriu special pentru pasat chestii congelate si am fost foarte multumita de rezultat. Daca nu aveti insa acest aparat puneti totul intr-un blender mic si pasati pana obtineti o textura cremoasa.

Cam atat pentru astazi, va las sa va racoriti cu inghetata si ma intorc la listele mele.


                                                                                                               yours truly, icecream lover,
                                                                                                                                    Lavinia 

Banana bread (mai) sanatoasa

Iubesc bananele de cand ma stiu. Cand eram mica imi placea atat de tare incat la un moment dat am daclarat ca "as manca un pom intreg"! :D. Mi se par niste fructe a atat de deliciaosa si versatile incat le am tot timpul in casa, pentru o gustare rapida sau pentru a imbogati porrige-ul  sau clatitele de dimineata.
Cand uit insa de ele prea mult timp si se innegresc recurg la o reteta de banana bread ca se le salvez de la gunoi. Imi place painica asta dulce (un chec pe romaneste) pentru ca e umeda, rezista bine cateva zile si o poti prepara cu mai putin zahar fara ca asta sa ii afecteze gustul. Se face usor si se potriveste de minune cu cafeaua, iar la 160 de calorii pe portie cat are reteta asta se potriveste perfect ca si gustare atunci cand te apuca pofta de dulce dar nu vrei sa dai iama in ciocolata.
Intelegeti acum de ce m-a cucerit reteta asta. M-am bucurat si pentru ca am ocazia sa folosesc untul de cocos de la Republica Bio si mierea in locul zaharului dar nu va cramponati de acest detaliu daca nu le aveti la indemana. Folositi unt topit sau ulei de floarea soarelui si va fi la fel de buna.

Ingrediente:
15 portii, usor, timp de preparare 1 ora 20 minute
1/3 cup ulei de cocos lichid
1/3 cup miere
2 oua
3 banane foarte coapte (cu pete negre)
1/4 cup lapte
1 lingurita vanilie
1/2 lingurita sare
1 lingurita bicarbonat
1/2 lingurita scortisoara
1 3/4 cup faina
1/2 cup miez de nuca
Preparare:
Intr-un bol incapator sau in vasul mixerului amestecam bine uleiul cu mierea apoi adaugam ouale si continuam sa mixam pana se incorporeaza. Adaugam apoi bananele zdrobite cu furculita, laptele si vanilia si mai mixam 1-2 minute. Oprim mixerul, adaugam toate ingredientele uscate in afara de nuci si mai mixam apoi 1 minut cat sa se incoporeze. La sfarsit adaugam si nucila si amestecam usor cu o spatula.
Turnam compozitia intr-o tava de chec tapetata cu hartie de copt (eu folosesc o tava de silicon pe care nu e nevoie sa o ung cu nimic) si dam la cuptorul incins la 180 de grade pentru aproximativ o ora. Verificati cu un betisor daca prajitura este gata dupa acest interval, uneori e nevoie de mai mult timp.
O lasam sa se raceasca in tava apoi o scoatem si o feliem.
Eu o pastrez intr-o punga de plastic cu ziplock si imi tai cate o felie cand am nevoie. Cred ca se pastreaza bine si la congelator dar nu am incercat pana acum asa ca nu va pot spune cu se comporta.

Informatii nutritionale per portie(1 felie):
calorii: 170
carbohidrati: 21 g
lipide: 8 g
proteine:4 g
fibre: 2g 

Cheesecake fara coacere

Poftesc de multa vreme la un cheesecake cremos si aseara mi-am pus in aplicare planul. Nu m-am indurat sa pornesc cuptorul asa ca am ales varianta la rece, cu gelatina. Azi dimineata l-am savurat la micul dejun impreuna cu o cana de cafea si cand mi-am dat seama ca nu am reteta asta pe blog am zis ca poate mai conving pe cineva sa il incerce.

8 portii, timp de preparare 20 minute, usor
Ingrediente
11/2 pachete biscuiti digestivi (135 g)
60 g unt
600 g crema de branza (eu am folosit 400 g light si 200 g normala)
100 ml smantana pentru gatit
1 lingurita extract de vanilie
160 g zahar
2 plicuri gelatina
250 g fructe (am folosit cirese, visine si afine)
Preparare
Am marunti fin biscuitii in robotul de bucatarie apoi i-am amestecat cu untul topit pana am obtinut un aluat de consistenta nisipilui ud. Mi-am dorit un cheesecake inalt asa ca am folosit o forma de tort cu pereti de tasabil cu diametrul de 15 cm si pereti inalti. Am tapetat cu amestecul de biscuiti fundul vasului si l-am ridicat 2-3 cm si pe pereti.
Pentru compozitie am amestecat in robot crema de branza cu 140 g zahar pana acesta s-a topit apoi am adaugat frisca lichida si vanilia si am mai mixat putin.
Intre timp am hidratat gelatina in 4-5 linguri de apa. Un sfert din gelatina am pastrat-o pentru jeleuiar restul am topit-o la fof foarte mic, astfel incat sa nu se incalzeasca prea tare si sa se inactiveze. Daca nu aveti experienta cu gelatina e mai bine sa o topiti la bain marie!
Am adaugat apoi gelatina topita in crema de branza, am amestecat bine si apoi am turnat peste blatul de biscuiti. Am dat la rece pana am facut jeleul.
Intr-o tigaie cu pereti inalti am pus fructele fara samburi si zaharul ramas (20g) si le-am lasat sa fiarba 2-3 minute. Le-am lasat apoi sa se raceasca apoi am adaugat gelatina hidratata ramasa si am amestecat sa se topeasca. Am turnat jeleul deasupra cremei de branza, am acoperit cu o folie de plastic si am dat la frigider.
12 ore mai tarziu aveam la mic dejun cel mai racoros si pufos cheesecake!

                                                                                                           yours truly, cheesecake lover,
                                                                                                                                         Lavinia

Crema de ciocolata cu mascarpone

Va aratam zilele trecute pe Facebook o fotografie cu o bezea uriasa si va amenintam cu ceva spectaculos. Pavlova cred ca ati mai vazut destule, asa ca nu cred ca va lasati prea usor impresionati. Am si eu vreo doua retete pe blog, daca asta va intereseaza (aici si aici).
Ce mi s-a parut mie demn de luat in seama a fost de data asta crema. O cremosenie delicioasa care merge in orice tort sau tarta sau care poate fi mancata ca atare.

Ingrediente
pentru 6 portii, timp de preparare 15 minute, usor
100 g ciocolata(eu am avut una cu cafea care s-a potrivit la fix)
75 g zahar (cred ca mergea mai putin)
2 oua
250 g mascarpone
Preparare
Intr-un castron asezat deasupra unui vas in care firbe apa (bain-marie) am topit ciocolata. Am adaugat apoi zaharul si ouale si am continuat sa aestec cu un tel pana s-a topit zaharul si crema s-a ingrosat (vreo 5 minute). Am transferat amestecul cald in vasul mixerului si l-am lasat sa bata crema incre vreo 8-10 minute pana s-a racit. Am adaugat apoi mascarpone si am mai lasat 30 de secunde sa se incorporeze. Am lasat apoi la frigider sa se intareasca (cel putin o ora).

Am asezat apoi crema peste bezea, am decorat in graba cu capsuni si am devorat. Poza e facută cu telefonul pentru ca nu eram acasa si ne grabeam sa ajungem la o petrecere. Incercati sa o ignorati si sa incercati crema. You will thank me!

                                                                                                               Yours truly, pavlova eater,
                                                                                                                                       Lavinia

Crumble vegan cu capsuni

Daca tot v-am invitat in bucataria mea haideti sa si gatim ceva.

Dulcele asta e genul de desert pe care il fac atunci cand mi-e lene sa ma duc pana la Mega Image dupa oua si cand am un soi de fructe care mi se strica-n frigider. De data asta s-a intamplat sa fie niste capsuni nu prea dulci, care aveau nevoie de ceva care sa le puna in valoare. Mi-am amintit ca am in dulap un borcan de unt de cocos de la Republica Bio si asta a fost. In loc de alunele de padure puteti folosi alte nuci iar in loc de zahar orice alt indulcitor va place (miere, sirop de artar, agave, Green Sugar) si sa mai zica cineva ca nu putem manca ceva bun fara sa ne mustre constiinta.

Ingrediente
pentru 2 portii, timp de preparre 30 minute, foarte usor
300 g capsuni
2 lg zahar brun
2 lg fulgi de ovaz
4 lg alune de padure zdrobite
2 lg unt de cocos
Preparare
Capsunile se spala si se taie in sferturi apoi se amesteca cu o lingura de zahar si se lasa deoparte.
In vasul mic al robotului de bucatarie se amesteca rapid fulgii de ovaz, nucile, untul de cocos si o lingura de zahar pana se obtine o compozitie sfaramicioasa. Se pun capsunile in doua vase mici de tip ramekin, se presara deasupra aluatul si se dau la cuptor 25 minute la 180 de grade.
Se mananca fierbinti, iar daca nu sunteti la dieta puteti adauga si o cupa de inghetata de vanilie deasupra (sau daca sunteti va recomand din tot sufletul Ice Crime!)

Informatii nutritionale:
321 kcal/portie; 40 g CH, 18 g Grasimi, 5 g proteine, 8 g fibre.

                                                                                                                        Yours truly,
                                                                                                                            desserts lover, Lavinia

Prajitura cu visine ca in copilarie

     Doua postari pe blog in doua zile consecutive? I didn't see this coming! Numai ca dupa ce ieri v-am aratat o poza cu prajitura cu visine a copilariei mele am fost uimita de numarul mare de likeuri si m-am gandit ca poate mai sunt si altii care cauta acea reteta perfecta cu care au crescut. Eu una am incercat mai multe variante si abia cand am gasit-o pe cea originala (adica fix pe cea pe care o folosea matusa mea in copilarie cand ne facea prajitura asta) nu m-am lasat.

Asadar, daca vreti si voi sa va bucurati de amintiri dulci-amarui notati asa:
Ingrediente:
16 portii, timp de preparare 40 minute, usor
5 oua
1 cana zahar
4 linguri apa
1 cana faina
4 linguri ulei
1 castron mare visine fara samburi
Preparare:
    Se bat albusurile cu 4 linguri de apa, un praf de sare si zaharul pana se obtine o bezea tare. Se adauga apoi galbenusurile, uleiul si faina si se mai amesteca putin cat sa se omogenizeze compozitia. Se toarna intr-o tava tapetata cu unt si faina, sau mai simplu, cu hartie de copt, se adauga 2/3 din visine deasupra si se da la cuptorul incalzit la 180 de grade. Dupa 10 minute se trage tava putin in afara cuptorului si se adauga si restul de visine apoi se mai lasa la copt inca 20 de minute sau pana cand o scobitoare introdusa in centru iese curata. Se lasa sa se raceasca apoi se portioneaza si se pudreaza cu zahar pudra. E geniala cu un pahar de lapte rece dar si simpla.

     Apropo de asta, voua ce mancaruri va aduc cel mai tare aminte de copilarie? Eu am o lista intreaga care incepe cu prajitura asta, continua cu cozonacul cu crema de ciocolata si nuca, scovergile cu zahar, branzoaicele, omleta cu multa verdeata, tochitura mancata direct din ceaun cu mamaliga si cate si mai cate. Am mostenit bucuria de a manca si gati de la doua persoane foarte dragi mie care din pacate nu mai sunt de mult printre noi si cumva ma simt datoare sa duc mai departe traditia asta. Si nici ca se putea sa primesc o insarcinare mai frumoasa.

                                                                                                                       yours truly,
                                                                                                               a little bit nostalgic, Lavinia