Trebuie sa vorbim despre Grecia

Anul asta am fost pentru a treia oara in Grecia dar n-am scris niciodata nici un cuvintel despre asta aici pe blog. Sunt de altfel multe lucruri pe care le-am facut si locuri pe care le-am vazut si despre care nu am scris, dar Grecia parca merita mai mult de atat.
M-am indragostit de tara asta in urma cu patru ani, atunci cand am vizitat-o pentru prima oara. Am fost intr-o vacanta de vis in Corfu unde mi-am dat seama ca plaja inseamna mai mult decat nisip fin si sezlonguri aliniate la soare.

Am inteles ca plaja inseamna si stanci albe si pietricele colorate si golfuri ascunse de privirile turistilor si ca albastrul vine in atatea nuante incat e greu sa te hotarasti care iti place mai mult.

M-am bucurat de ospitalitatea grecilor, de zambetele lor sincere si i-am invidiat pentru pacea cu care isi traiesc viata. Si nu in ultimul rand, m-am indragostit iremediabil de bucataria greceasca. La o mica taverna din Paleokastritsa am mancat cea mai buna caracatita si cel mai bun peste spada din viata mea, iar tzatziki a devenit sosul meu preferat.

Ca sa nu mai spun ca desertul venea intotdeauna din partea casei.

Anul urmator am ales Creta si desi statiunea nu a fost cea mai inspirata varianta (am stat in Malia, care este un fel de Ibiza) am reusit sa ne bucuram si aici de plaje minunate si mancaruri traditionale.

Cel mai mult mi-au placut plajele de pe insula Chrissi, cu cel mai fin si auriu nisip si cea de la Balos.

Drumul pana acolo ne-a costat o jumatate de zi dar nisipul cu reflexii roz, apa in cele mai frumoase nuante de turcoaz si barul la care puteai ajunge doar prin apa m-au convins ca acolo e paradisul.

Mi-a placut mult in Heraklion si m-am indragostit de Rethimnon, unde m-as intoarce cu prima ocazie.

Am abuzat si aici de peste si fructe de mare dar am adaugat pe lista preferatelor iepurele gatit incet, ardeii si rosiile umplute si orez si musacaua delicioasa cu vinete si strat gros de bechamel.

Anul trecut am luat o pauza. Nu pentru ca ne-am fi saturat de Grecia, ci pentru ca ni se facuse dor de Spania.

Anul asta insa nu am mai rezistat. Am ales sa mergem in Lefkada si bine am facut. Opririle obligatorii la Salonic au usurat drumul si au prelungit vacanta iar cele 7 nopti pe insula au fost mult prea putine.

Am avut cea mai frumoasa si linistita cazare intr-un varf de deal si nu ne-am saturat de privelistea care ni se intindea in fata ochilor.

Dintre plaje ne-am indragostit de Agiofili, Porto Katsiki dar si de micutele Afteli si Amousa unde am facut snorkeling direct de pe colac si am pescuit stele de mare.

Am avut parte de cele mai frumoase apusuri, de cele mai gustoase masline si de cei mai buni calamari prajiti, de care am abuzat cu placere in fiecare zi.

                                                     apus de pe terasa restaurantului Rachi

Ne-am odihnit in hamac la cea mai frumoasa taverna si am inchis marea in ochi cat sa ne ajunga pentru cel putin un an.

Eu una sunt cu mintea si cu sufletul tot acolo si abia astept sa ma intorc. Cum sa nu iubesti Grecia?

Electrolux ma trimite la GastroART Budapesta

     Buna seara si bine v-am gasit. A cam batut vantul pe aici in ultima luna si asta pe motiv de vacanta la Londra si Paste la Fetesti si lene maxima. In orice caz, in seara asta va propun o revenire in forta cu o reteta demna sa impresioneze un chef. Cel putin asa sper eu. Si toate astea, asa cum v-ati obisnuit, la initiativa Electrolux si Gollin Harris.
     Gata cu vorbaria, va las cu reteta. Nu uitati va rog sa dati cu liku' aici, asta doar daca vreti sa ma ajutati sa ajung la un eveniment foarte dragut la Budapesta.

Ton cu piure de telina cu wasabi si spuma de parmezan
Ingrediente 
pentru 3 portii, timp de preparare 30 minute
3 steakuri de tonde aprox 150 g fiecare
350 g telina
1 l lapte
120 g orez
12 fire sparanghel
3 linguri seminte de ceapa
50 g parmezan
50 g supa de peste(facuta dintr-un cap de somon, o ceapa, un pastranac, un morcov si o felie de telina fierte 30 minute)
1 lingura unt
1 lingurita wasabi

Preparare:
     Pentru inceput ne ocupam de piureul de telina. Spalam telina apoi o taiem cuburi de 2 pe 2 cm si o punem la fiert in lapte. Cand acesta a inceput sa fiarba dam focul la mic, adaugam orezul si putina sare, acoperim partial cu un capac si lasam la fiert 20 de minute. Dupa ce a trecut acest timp scurgem lichidul ramas si trecem totul printr-o sita deasa pentru a obtine un piure fin pe care il amestecam cu wasabi. Daca acesta este prea gros il mai subtiem cu lichidul ramas de la fiebere.
   Intre timp spalam varfurile de sparanghel si le fierbem 3 minute in apa cu sare apoi le transferam intr-un vas cu apa cu gheata pentru a-si pastra culoarea verde.
   In ultimele 10 minute(din cele 20 necesare piureului) ne ocupam de ton. Dam steakurile prin seminte de ceapa si le frigem intr-o tigaie de fonta, cate 2 minute pe fiecare parte, apoi le lasam sa se raceasca pentru a ne ocupa de spuma de parmezan.
    Incalzim parmezanul si untul in supa de peste pana cand se topeste branza, avand grija sa nu fiarba. Transformam totul in spuma folosindu-ne de un blender de mana exact inainte de a aseza pe farfurie.
    Intr-o farfurie adanca asezam 3-4 linguri de piure apoi punem deasupra tonul taiat cuburi, sparanghelul apoi spuma de parmezan. Servim imediat.

Cod cu sos romesco

     Ce ziceti de o cina delicioasa si rapida, gata in doi timpi si trei miscari? Dar de o varianta usoara, cu ajutorul careia sa ne mentinem in forma?
     Ei bine, reteta asta traditionala spaniola le are pe toate. Azi am incercat-o pentru prima oara dar sunt sigura ca nu va fi si ultima. Singurul ei defect este, vorba lui Papu, ca fiind asa de buna se termina prea repede.:D

Ingrediente:

pentru 4 portii, timp de preparare 35 de minute

4 fileuri de cod (sau alt peste alb)
3 linguri ulei de masline
100 g migdale
3-4 catei de usturoi
1 ceapa
1 lingurita boia dulce/iute
1 cutie rosii in bulion
1 frunza dafin
sare si piper
2 felii paine veche de 1 zi
1/2 legatura patrunjel
3-4 linguri apa

Preparare:

Pentru inceput toaca usturoiul fin si caleste-l cu migdalele in uleiul de masline pana devin aurii. Ai grija sa nu arzi usturoiul pentru ca astfel devine amar. Scoate-le pe o farfurie si lasa-le sa se raceasca. In uleiul ramas caleste ceapa tocata fin, atat cat sa se inmoaie. Adauga rosiile din conserva (vara poti folosi si rosii proaspete), frunza de dafin, boiaua, sare si piper si lasa la fiert aproximativ 5 minute.
Intre timp zdrobeste in robot migdalele si painea uscata impreuna cu 2-3 linguri de apa pana obtii o pasta groasa. Adauga sosul de rosii si patrunjelul tocat marunt si amesteca bine.
Aseaza fileurile de cod intr-un vas termorezistent si acopera-le cu un strat generos de sos. Acopera vasul cu folie de aluminiu si da la cuptor la 180 de grade timp de 20 de minute.
Serveste cald, presarat cu patrunjel proaspat, alaturi de putin orez basmati fiert la aburi. Delicios!

Pentru reteta asta ar fi fost ideal vasul de gatit Pyroflam cu accesoriul pentru fierbere la aburi. Ma gandesc chiar ca, in timp ce pestele se coace linistit sub sosul delicios orezul se poate fierbe deasupra, in aburul aromat eliberat de acesta. De asemenea, avand in vedere ca vasul este din ceramica, deci antiaderent, putem reduce cantitatea de ulei din sos. Iar faptul ca putem gati toate astea intr-un singur vas, care poate fi folosit atat pe plita cat si in cuptor mi se pare ideal, intrucat spalatul vaselor nu m-a pasionat niciodata. Tocmai de aceea nu am putut sa nu raspund provocarii Real, in speranta ca voi intra cat mai curand in posesia uni astfel de vas. sa-mi tineti pumnii!

                                                                                                         Yours truly, Lavinia

Stiuca umpluta a la Radu Anton Roman

     Azi este o zi de sarbatoare, un motiv in plus sa ne bucuram de o masa gustoasa in familie. Fie ca sarbatoriti Floriile, fie Pastele, stiuca asta umpluta e fix ce trebuie sa aveti in farfurie.
     Noi am facut si fotografiat reteta asta mai demult dar am asteptat un moment potrivit pentru a o urca pe blog. Spun noi pentru ca totul s-a intamplat la invitatia prietenilor mei, Pop si Madalina, care au pus la bataie atat stiuca (2 mai mici) cat si bucatarie. Eu n-am venit decat cu Radu Anton Roman dupa mine si cu cheful de gatit. Si pentru ca a fost un efort colectiv, rezultatul a fost pe masura.

Va las mai jos reteta exacta si apoi va povestesc cum am facut noi.
Reteta dupa Radu Anton Roman

Umpluturã:

- 1 stiucã de vreo 2 chile 
- 1 scrumbie afumatã
- 3 ouã 
-3 legãturi pãtrunjel
- 1 ceapã 
-5 cãtei usturoi
- 150 g miez rosii 
- mãrar, pãtrunjel din belsug
- sare, piper dupã gust
- 300 g miez pâine albã (muiat în lapte si stors)
Preparare:
Se curãtã stiuca de solzi, se scoate pielea cu grijã, de la cap spre coadã. Se dezoseazã carnea de stiucã si scrumbie. Se pun oasele si capetele la fiert în 500 ml apã. Se dau prin masina de tocat carnea pestilor, miezul de pâine, ceapa, usturoiul si verdeata. Se freacã tocãtura, ouãle si miezul de rosii.
Pielea stiucii – uscatã si fin cusutã – se umple cu tocãtura; capac se pune o felie subtire de cartof mare, fixatã cu trei betigase trecute prin piele.

Sos:

-100 ml untdelemn
- 2 cepe
-1 morcov 
-200 ml bulion rosii
- 100 ml vin alb 
- sare, piper
- mãrar
- 100 ml zeamã rosii (ce-a rãmas de la miezul de rosii)
- 100 ml supã peste – ce-a rãmas dupã ce au fiert oasele stiucii si scrumbiei
Preparare:
Se toarnã ulei într-o tavã de cozonac, se pune pe foc mic. Se toacã ceapa, se taie morcovul felii subtiri, se astern pat in tavã, sã se înmoaie putin. Se asazã pestele în tavã, se toarnã peste el zeama si bulionul de rosii, vinul alb, supa de peste, sarea si piperul. Dupã ce a fiert 20 de minute la foc potrivit si a mai scãzut zeama, tava se mai dã 10 minute la cuptor, acoperitã, sã se desãvârseascã. Se oferã fierbinte, presãratã cu mãrar


Buuun. V-am zis deja ca noi am avut doua stiuci. Nu stiu cat avea fiecare, ca nu le-am cantarit. Cert e ca una era mai mare.

  Ei bine le-am jupuit pe amandoua si am facut umplutura din toata carnea rezultata.

 Pentru ca n-am gasit scrumbie afumata am folosit o jumatate de macrou. In rest, am respectat cu strictete instructiunile. De fapt, am folosit rosii din conserva, pentru cas sunt mai dulci decat cele care se gasesc in perioada asta a anului.

Cand a venit vremea sa umplu stiuca evident ca a fost prea mult compozitie. Din ce-a ramas am facut chiftelute pe care le-am prajit in putin ulei. Au fost bune, le-am mancat pana sa scoatem stiuca din cuptor.

 Am avut si ajutoare de nadejde, v-am zis deja. Uite aici chirurgul, cum coase el de zor la stiuca.

 

Unde mai pui ca are si el ajutoare la randul lui.

Iar la sfarsit, dupa munca si rasplata.

Cam asta a fost, fun included. Bineinteles ca am facut si o prajitura pantru desert, dar despre asta data viitoare. Pana atunci, o duminica frumoasa tuturor!
                                                                                                                                   Yours truly, Lavinia

Supa crema de fenicul copt si somon

     Dupa cum v-am spus deja pe Facebook, in weekend a avut loc la mine in bucatarie un mini-maraton de gatit. Motivul: un mixer Kitchen Aid pus la bataie intr-un concurs desfasurat pe retetecalamama.ro. M-am gandit mult daca sa particip si apoi cu ce sa particip dar apoi mi-am zis ca (la fel ca si la examene) prima conditie ca sa castigi un concurs e sa particip. Asa ca mi-am luat inima in dinti, imaginatia la intrebari si bonurile de cumparaturi cu numele meu pe ele (da, sunt foarte mandra de asta :P) la cheltuit si am ajuns la retetele astea. Vi le voi prezenta pe rand, in zilele ce urmeaza, pana pe 31 martie. Azi va tentez cu o supa crema delicioasa si parfumata cu somon si fenicul copt.

 Aceasta reteta face parte din meniul cu care particip la concursul “KitchenAid de Martisor”
 

Ingrediente:

(pentru 4 portii, timp de preparare 1 ora)

2 bucati fenicul
1 ceapa rosie
1 catel de usturoi
1 cartof mare
200 ml smantana dulce
2 rondele de somon
1 morcov
1 ceapa galbena
1 pastarnac
1 telina mica
2 linguri ulei de masline
25 g unt
1 lingurita seminte de fenicul
2 lingurite sare de mare
1 lingurita paprika afumata

Preparare:

     Intr-o oala punem la fiert  morcovul, ceapa galbena, telina si pastarnacul curatate si tocate in bucati mari impreuna cu o lingurita de sare si un litru de apa. Lasam sa fierba 15 minute apoi adaugam rondelele de somon si  lasam sa mai fiarba inca 5-10  minute. Strecuram si pastram supa obtinuta, aruncam legumele si curatam cu grija somonul de piele si oase si il rupem in bucatele de aproximativ un centimetru.

     Intre timp feliem feniculul, il asezam intr-o tava termorezistenta si il stropim cu o lingura de ulei de masline. Presaram deasupra sarea de mare ramasa si il dam la cuptorul preincalzit la 180 de grade pentru 15 minute.

     Intr-o cratita incapatoare, cu marginile inalte rumenim cateva secunde semintele de fenicul (atentie sa nu se arda!) apoi le scoatem si le pisam in mojar. Adaugam in tigaie o lingura de ulei de masline si untul apoi ceapa rosie taiata pestisori si catelul de usturoi tocat marunt. Le prajim timp de cateva minute, cat sa se inmoaie ceapa apoi adaugam semintele de fenicul zdrobite si amestecam bine.

      Adaugam deasupra feniculul copt, cartoful curatat si taiat cuburi mari si mai lasam doua-trei minute sa se rumeneasca, amestecand permanent cu o spatula. Turnam deasupra supa si lasam sa fiarba 15-20 de minute la foc mic.

      Testam cu o furculita un cartof si daca acesta este moale luam supa de pe foc, o lasam un pic sa se raceasca apoi o turnam in blender impreuna cu smantana dulce. Mixam bine pana obtinem o supa fina pe care o punem inapoi in oala.

     Adaugam  in supa bucatile de somon, pastrand cateva pentru decor. Servim supa fierbinte impreuna cu paine de casa si un strop de paprika afumata deasupra. Pofta buna!

Somon la tigaie cu sos de mango

Sunt o lenesa si jumatate: a trecut mai bine de o saptamana de cand m-am intors de la Milano si tot nu v-am povestit nimic. Ba n-am avut timp, ba nu mi-am gasit cuvintele si tot asa. Azi insa e termenul limita, nu se mai poate!:D Pana atunci va las cu o reteta BUNA-BUNA si foarte rapida, asa ca sa nu va plictisiti si sa nu ma injurati prea tare:

Ingrediente pentru 2 portii:

2 rondele sau un file mai mare de somon (400g)
un mango copt
o ceapa rosie
o rosie
un lime
2-3 catei de usturoi
o lingurita de ghimbir pudra(sau o lingura de ghimbir proaspat ras)
o lingura zahar brun
o lingurita sare
o ceasca de apa(sau supa de peste)
o lingurita de marar uscat (sau proaspat)
2 linguri de unt

Preparare:

Treaba merge repede si usor. Stropim fileul de somon cu sucul de la jumatate de lime, taiem cateii de usturoi felii si ii punem deasupra apoi adaugam mararul. Il dau la frigider sa se marineze pana ne ocupam de sos.
Curatam mango si ceapa rosie si le taiem in bucati mari. Le punem in robot impreuna cu rosia taiata si ea, ghimbirul, zaharul,sarea si apa si mixam pana obtinem o textura usor grunjoasa.
Intr-o tigaie antiaderenta topim cele doua linguri de unt apoi adaugam somonul si il prajim timp de 1-2 minute pe fiecare parte. Turnam sosul deasupra, acoperim cu un capac si mai lasam inca 3-4 minute. Si cu asta basta! Asezam fileurile pe farfurie, punem deaupra doua trei linguri de sos si servim. Noi l-am mancat simplu cu o salata de verdeturi asortate cu mar si dressing de ulei de masline si suc de lime sau cu un cus cus simplu in care am amestecat sosul de mango ramas.

A fost yum si foarte sanatos. Pofta buna

Pastrav cu mamaliga si saramura

Pastrav din asta prajit am mancat prima oara intr-o tabara la munte, cand eram mica-mica. Am fost la o crescatorie si i-am pescuit de acolo apoi tanti de la bucatarie i-a curatat, i-a dat prin malai si i-a prajit. A fost cel mai bun peste pe care l-am mancat vreodata. Bineinteles ca a contat mult si atmosfera in care l-am savurat dar pentru mine modul asta de a prepara pestele a ramas de baza. Nimic nu se compara cu acea crusta crocanta de malai care inveleste carnea dulce si alba a pastravului.
Cu saramura e o alta poveste. Tati o facea in fiecare vara, cu rosii uriase din gradina coapte pe jar si iesea atat de buna incat o mancam si goala, cu lingura. Azi am folosit cuptorul pentru a coace rosiile si chiar daca gustul acela de fum nu a fost la fel de pregnant tot m-au napadit niste amintiri dulci-amarui din copilarie.
Despre mamaliga nu pot sa va spun decat ca am crescut cu ea. Mamaia facea in fiecare zi cate un ceaun urias pe care il rasturna in mijlocul mesei pe un fund de lemn, apoi mancam cu orice: branza si mamaliga, oua fierte si unt, tochitura sau peste. Mamaliga asta batoasa si galbena ca un soare are gustul pranzului luat in familie.
Dar indeajuns cu povestile, hai sa  va zic si reteta. De fapt, cu pestele v-am zis deja: doar il curatati bine de solzi si intestine, il dati prin malai apoi il prajiti in ulei incins, cate 3-4 minute pe fiecare parte.
Pentru sos coaceti in cuptor 3-4 rosii pe care apoi le curatati de coaja si le tocati marunt. Aveti grija sa pastrati tot sucul care curge din ele. Adaugati deasupra cozile de la o ceapa verde, un ardei iute tocat marunt (eu am uitat) si o mana de patrunjel (asta daca nu aveti mofturosi la masa). Zdrobiti 4-5 catei de usturoi si adaugati-i deasupra apoi subtiati cu putina apa rece si un strop de suc de lamaie. Puneti sare si piper dupa gust si gata-i masa. Mamaliga o fac din ochi, nu pot sa va dau cantitati, dar cred cava descurcati.
Voua ce mancare ca aduce cel mai mult aminte de copilarie?

O vara italiana - ep.3 Vitello tonnato

Am dat peste reteta asta intr-una dintre cartile de bucate pe care mi le-am cumparat recent si cum in mod intamplator aveam toate ingredientele la indemana m-am apucat de treaba. Zice-se ca reteta este la origine frantuzeasca dar ca italienii au preluat-o si ca acum a devenit traditionala in Piedmont. Desi prepararea dureaza cam 3 ore, nu avem mare lucru de facut, rabdarea fiind ingredientul de baza. Avand in vedere ca fierberea la foc mic s-ar putea sa creasca usor temperatura din bucatarie va recomand sa incercati reteta cat mai rapid, ca tot e o vreme de toamna tarzie afara.

 Ingrediente:

o bucata pulpa de vita(500-700g)
o ceapa
un morcov
o tija de apio sau o bucata de telina radacina
1 lingura de otet de vin alb
3 linguri ulei de masline
o conserva de ton in ulei (poate fi si fulgi)
2 linguri de capere
3 fileuri de ansoa
2 galbenusuri fierte, tari
sucul de la o lamaie
Preparare:
Pentru inceput legam pulpa de vita cu o sfoara de bucatarie astfel incat sa pastreze o forma rotunda frumoasa in timpul fierberii. O asezam intr-o oala impreuna cu ceapa curatata si taiata in jumatati, morcovul curatat si intreg si bucatile de telina. Eu am fiert aproapte 2,5 l de apa cu o lingura de sare de mare intr-o alta cratita apoi am turnat peste vita. Am adaugat o lingura de otet si una de ulei, am pus un capac si am dat focul la mic si le-am lasat sa bolboroseasca vreo 3 ore.

 Intre timp mixam tonul (daca e in ulei de masline pastrati 2-3 linguri din ulei daca nu scurgeti-l bine si mai adaugati voi 2 linguri de ulei) cu caperele, ansoa si galbenusurile pana obtinem o pasta uniforma. Adaugam si sucul de la o lamaie si lasam la frigider sa se imprieteneasca aromele.
Cand carnea de vita este gata oprim focul si o lasam sa se raceasca in supa. O feliem apoi subtire si o asezam pe o farfurie. Mai subtiem un pic sosul cu 2 linguri din supa in care a fiert carnea, il asezam deasupra si servim.

 Am obtinut o cina perfecta pentru o seara racoroasa de vara.

P.S.-nu aruncati supa, o puteti folosi pentru a aroma supe de legume sau ca fond pentru tocanite delicioase de vita. Turnati-o intr-o punga sigilabila si pastrati-o la congelator.

Cina in 15 minute

Buna seara si bine v-am gasit! Va prezentam in aceasta seara cele mai urate poze (ca fotografii nu indraznesc sa le spun) facute vreodata unui fel de mancare. In speranta ca usurinta cu care se prepara si gustul delicios al acestei cine va vor face sa mai dati o sansa blogului de fata, i give you somon cu fasole verde AOP(adica pe romaneste aglio, olio e peperoncino... ma scuzati, usturoi, ulei si ardei iute).
Am condimentat cu sare si piper trei fileuri de somon(atatea erau in punga congelata pe care o luasem mai de mult de la Kaufland), le-am dat prin seminte de susan (Cookie's tip) si le-am prajit pe ambele parti in ulei de masline.
Intre timp am aburit doua maini de fasole verde pana s-au inmuiat oleaca dar nu de tot apoi le-am tras la tigaie in doua-trei linguri de ulei de masline si amestecul mai sus mentionat. Daca nu sunteti smecheri si lenesi ca mine si nu aveti amestec uscat de usturoi, patrunjel si peperoncino adus de Dia de la Venetia cred ca puteti sa va faceti timp sa curatati si tocati cativa catei de usturoi, un ardei iute si o mana de patrunjel. La sfarsit stoarceti desupra sucul de la jumatate de lamaie si gata.
Va spun, garnitura asta e geniala! Merge foarte bine cu orice fel de peste ba chiar si cu pui la gratar.
Nu m-am obosit sa scriu cantitati pentru ca totul se face din ochi si in functie de numarul de persoane flamande.
In asteptarea unor zile mai lungi si mai insorite (ca de blitz TTL nu poate fi vorba prea curand) va uram pofta buna si va mai asteptam pe la noi. :D

Salata rapida cu macrou

Azi am terminat un pic mai devreme si in drum spre casa imi faceam in minte meniul si ma gandeam cum o sa mananc si cum o sa lenevesc. Cand am ajuns insa in fata usii realitatea m-a lovit fix in cap. Usa era incuiata iar mami avea cheia mea dar se afla la 30 de minute de casa. Asa se face ca am asteptat o jumatate de ora, ca un catel infrigurat pe pres, gandindu-ma la supe calde si la paturi si mai si. Noroc ca imi luasem ultimul numar al revistei Good Food si am avut ce sa studiez.

Cand in sfarsit am reusit sa intru in casa, foamea era atat de acuta incat trebuia sa prepar ceva rapid si gustos. Am facut salata asta pe care o descoperisem intamplator intr-o seara, combinand ce mai aveam in frigider si care avusese un succes insemnat.

Ingrediente pentru 2 persoane foarte flamande

200 g paste scurte

un macrou afumat

o ceapa rosie

2 mere

4-5 linguri de iaurt gras

Preparare:

Punem la fiert 2 litri de apa cu o lingurita de sare si cand da in clocot adugam pastele, pe care le fierbem atatea minute cate scrie pe pachet (in cazul meu 11). Intre timp curatam macroul de piele si oase si il rupem in bucati mici, taiem ceapa feliute si marul cuburi. Cand pastele sunt fierte le scurgem si le clatim rapid cu apa rece, adaugam ingredientele maruntite, punem si iaurtul deasupra si amestecam. 

Obtinem astfel, in doar 11 minute (sau mai putine daca avem paste care se fierb mai repede), o salata gustoasa si hranitoare, numai buna de potolit foamea la ora pranzului.

Quiche cu somon

Am primit de la Marica doua bucati grase si aromate de somon afumat si m-am hotarat sa fac ceva mai special din ele. Scotocind prin frigider si prin dulap am adunat ingrediente care se potriveau de minune impreuna, intr-un quiche delicios.

Ingrediente:

175 g faina
75 g unt
15 g parmezar ras fin
3 linguri apa rece
200 g somon afumat
2 cepe verzi(ar fi mers si mai multe)
o legatura marar
3 oua
150 ml lapte
150 cheddar ras mare
piper

Preparare:

 Am pus in vasul robotului faina, untul si parmezanul si am pulsat pana s-au amestecat bine si s-a format un fel de nisip fin. Am adaugat apoi, cu robotul mergand, cele trei linguri de apa si am mai lasat sa dea cateva ture pana s-a format un fel de coca pe care am adunat-o cu mana si am framanat-o doar 10 secunde sa nu se incalzeasca si topeasca untul.
Am intins aluatul in foaie subtire, l-am pus in tava unsa cu unt si tapetata cu faina, am pus o foaie de hartie de copt deasupra si doi pumni de fasole si am dat la cuptor la 180 de grade vreo 10 minute.
Am scos apoi hartia si fasolea si am mai lasat 5 minute sa se rumeneasca-crocanteasca.
Intre timp am pregatit umplutura adica am amestecat tot ce mi-a cazut in mana: ouale batute bine, laptele, ceapa si mararul tocate, somonul maruntit, branza si piperul.
Am turnat compozitia peste crusta  si am mai dat la cuptor inca vreo 15 minute pana s-a inchegat si aurit. Am mancat o felie fierbinte, una calda si una rece alaturi de o salata simpla cu ulei de masline si lamaie . Ma duc sa mai mananc, ca tot mi-am adus aminte. Somebody stop me!!