Draga Budapesta,

    Tarziu, asa cum v-am obisnuit, revin cu povestea despre Budapesta si GastroArt. Mereu imi promit sa fiu mai punctuala dar niciodata nu imi reuseste. Imi place sa cred ca mi-e greu sa povestesc despre lucrurile frumoase imediat dupa ce se intampla pentru ca vreau sa le pastrez cat mai mult pentru mine, sa le savurez si sa descos fiecare amintire. Ei bine, asa si cu Budapesta. Intr-un cuvant, a fost mirific! In mai multe cuvinte, cititi in continuare.
    Se facea ca am decolat din Bucuresti intr-o luni dimineata, cu noaptea in cap si ca o ora si jumatate mai tarziu aterizam intr-o Budapesta la fel de incinsa. Despre experianta primului zbor cu mini-avioanele Tarom nu vreau sa va spun prea multe, pentru ca ar insemna sa va stric bucuria lecturii. Cert e ca am ajuns cu bine dus intors si asta e tot ce conteaza.


      Buunnnn! In Budapesta ne-am cazat la cel mai frumos hotel la care am stat lately, ne-am refresh-uit apoi ne-am prezentat punctual la intalnirea cu Zed, blogerul maghiar responsabil cu plimbarea  celor 5 blogerite romance venite in vizita. Nu stiu cum l-au ales pe tipul asta, dar bine au facut! Nu numai ca turul a inclus cele mai misto restaurante si puburi in town dar compania in sine a facut toti banii. A rabdat saracul toate intrebarile noastre, ne-a ajutat sa alegem paprika din piata, ne-a dus la cel mai cel supermarket asiatic aprovizionat cu toate ingredientele de pe lumea asta, ne-a povestit cate ceva despre istoria orasului si toate astea cu zambetul pe buze. Ce sa zic, simteam ca vorbesc cu un vechi prieten si ca imi permit orice gluma tampita.
   Dar sa revenim. Am vazut/mancat/plimbat asa:
-prima oprire: pranz la restaurant Macesz Huszar cu specific unugresc si evreiesc, ca doar nu era sa pornim la drum cu burta goala. Aici am mancat o portie de supa traditionala matzo ball apoi am impartit cu fetele niste felul doi cu piept de rata, pulpa de gasca, tocanita de ardei gras, niste salate delicioase si niste deserturi excelente. Buna a fost si limonada cu soc, castravete si citrice. Poze nu am, pentru ca deoarece am preferat sa ma holbez la lustra formata din ceainice si sa mananc din toate farfuriile si sa fac conversatie bilingva. Cata insa a fost mult mai multi-tasking decat mine asa ca gasiti la ea pe Facebook o frumoasa colectie de fotografii.
-ne-am continuat traseul prin Pesta pana la Szimpla ruinpub, un pub celebru in care mobilierul si amenajarea generala este cel putin vintage. M-a mirat ca locul era atat de gol, sunt sigura ca in Bucuresti ar fi full non stop. Ganditi-va la ceva de genul Fabrica, inmultiti dimensiunile si nota de vechi cu 10 si sunteti aproape de adevar. Mi-a placut, fetelor nu prea, asa ca am plecat destul de repede.

-ne-am continuat apoi drumul prin zona lor de carciumi si cafenele, un fel de centru vechi mult mai bine intretinut. Am ajuns la 2Spaghi, un mic restaurant deschis de doi italieni unde se servesc numai paste proaspete cu diferite sosuri. Eram prea giftuide ca sa mai mancam dar am ramas cu gandul acolo si am revenit a doua zi la pranz.

- am luat apoi cel mai colorat si pimpuit tramvai(decorat cu ciucuri si floricele si huse tricotate) si am ajuns in cea mai mare piata din oras Vásárcsarnok” (Central Fresh Market) care din pacate nu m-a impresionat prea tare. E drept ca erau multe standuri cu legume si fructe si condimente de tot felul si conserve de foie gras si untura de gasca dar parca nimic din ce nu mai vazusem. 

In plus etajul era ticsit de mileuri si brelocuri si magneti de frigider made in China de simteam ca nu se mai termina. Dar ne-am distrat si aici, am mancat zmeura iar fetele au cumparat tone de paprika.

-a urmat apoi calatoria inapoi cu tramvaiul pana la Budapest eye, o roata nou instalata care ne-a ridicat de 5 ori pana la o inaltime suficient de mare cat sa putem admira aproape tot orasul. A fost bine, ne-am tras sufletul si am profitat un pic de aerul conditionat din cabina.

-a urmat oprirea la gelaterie, unde am primit inghetate delicioase in forma de floare. Nu mai stiu ce arome am ales, dar toata lumea a fost multumita.

-de aici am ajuns la un supermarket asiatic in care gaseai orice ingredient cerut vreodata de vreo reteta si unde am fost atat de debusolata incat tot ce am putut sa aleg a fost pudra de stevia si niste ardei iuti uscati. Lame, i know!
-dupa atata plimbare cu soarele care ne batea fix in cap am ajuns la hotel pentru un dus scurt apoi ne-am prezentat le evenimentul propriu-zis Gastro-Art. Aici, alti oameni simpatici, in frunte cu cheful Viktor Segal care a tinut cursul si ne-a explicat cu rabdare fiecare pas. Eu am facut echipa cu Cata si Dana si mai mult am mancat decat am gatit. M-am fatait toata seara de la o masa la alta, am mai rumenit o bama, am lipit un halloumi, d-astea. Am gatit o salata, un fel principal si un desert si o bautura si le-am savurat pe masura ce erau gata. Nu va zic acum exact ce-a fost, pentru ca ma pregatesc sa le reproduc si sa vi le povestesc pe rand, impreuna cu retetele. Cel mai mult mi-a placut desertul, un orez negru lipicios fiert in lapte de cocos, servit cu un compot de capsuni si rubarba si un crumble cu pecan. Nom, nom!

     Ati zice ca dupa atata distractie era cazul sa ne mai si odihnim dar adevarul e ca seara a continuat in oras, la o berica, doua. Am impartit apoi camera cu Cata si ne-am trezit amandoua ca doua mimoze, cu o ora mai devreme (dupa ora Bucurestiului). 
     A doua zi a fost strict turistica si, sub atenta mea indrumare (hehe) am vizitat basilica Sf Stefan, am traversat in Buda pe podul cu lanturi, am urcat pana la cetate si Biserica St Matias, ne-am intors pe acelasi pod, am facut cumparaturi pe Vaci Utca apoi am luat masa la 2 spaghi. As mai fi avut cateva obiective in minte, dar le-am lasat pentru data viitoare. Dar Doamne, frumos a fost! E a doua oara cand vizitez Budapesta, dar parca acum am vazut-o cu alti ochi si nu m-am saturat de ea. Pacat ca e asa de aproape si atat de departe in acelasi timp.

    Cam atat pentru azi, ma minunez si eu de cat am scris, cred ca e o premiera. Vreau sa ii multumesc lui Carmen pentru ca a fost o mama atat de buna si in aceasta excursie, Catalinei pentru ca a impartit camera cu mie, Danei, Lianei si Gabrielei pentru companie si rabdare. Cat despre oamenii pe care i-am cunoscut acolo, tot ce pot sa spun e ca sper sa ii revad curand (this is about you, Zed and Viktor).
                                                                                                                
                                                                                             yours truly, Budapest lover,          
                                                                                                                   Lavinia