mai 25, 2012

Paste de casa cu creveti si sos de rosii

      Daca veniti des pe aici stiti deja ca bucataria italiana e preferata mea si ca imi place foarte mult sa gatesc paste de orice fel. In ultimul timp insa le-am evitat pentru ca am incercat sa reduc un pic consumul de calorii. Pana in seara asta, cand am cedat in fata unor creveti care asteptau de mult in congelator si care mi-au soptit ca ar vrea sa sfarseasca intr-o oala cu paste proaspete. Zis si facut!
 4 portii, timp de preparare 20 minute, usor
Ingrediente:
500 g creveti (mie imi plac cei congelati de la Mega Image, marca proprie)
1 cutie rosii cuburi in bulion (recomand Cirio)
3-4 catei de usturoi
2-3 linguri ulei de masline
1/2 ceapa
2-3 chili uscati
4-5 frunze de busuioc proaspat
sare
1 lingurita de zahar
2 oua
200 g faina
Preparare:
     A fost cred ca pentru prima data cand am gatit ceva cu sor'mea fara sa ma enervez. Mai precis eu m-am ocupat de sos iar ea de paste si lucrurile au mers atat de bine incat presimt ca vom face un obicei de asta.
     Asadar, spalati si curatati crevetii, curatati si tocati marunt ceapa si usturoiul. Intr-o cratita antiaderenta incapatoare incalziti uleiul de masline apoi adaugati ceapa si usturoiul si caliti-le usor, cat sa se inmoaie, dar avand grija sa nu se arda. Adaugati sucul de rosii, chili, un praf de sare si zaharul si amestecati bine. Adaugati crevetii, amestecati bine apoi puneti un capac si lasati sa fiarba cateva minute pana ce crevetii sunt roz iar sosul s-a mai ingrosat usor. La sfarsit adaugati frunzele de busuioc rupte in bucati mici.
     Pentru paste framantati intr-un castron incapator faina cu cele doua oua pana obtineti un aluat elastic. Daca vi se pare prea faramicios puteti adauga un strop de apa. Intindeti aluatul subtire folosindu-va de un sucitor sau de masina de paste apoi taiati-le in forma de tagliatelle. Infainati-le bine si lasati-le un pic sa se usuce. Noi am improvizat un suport de uscare, ce ziceti de ideea asta?
      Intr-o oala mare puneti la fiert 2-3 litri de apa cu sare si cand incepe sa fiarba puneti pastele inauntru si lasati-le doar cateva minute, pana se ridica la suprafata. Scurgeti pastele apoi amestecat-le cu sosul si serviti-le calde, cu parmezan proaspat ras deasupra. Bounissime!
                                                                                                       yours truly, italian food lover,                                                                                                                    Lavinia

mai 20, 2012

Eton mess

      Pentru ca azi m-am trezit devreme, si rar mi se intampla asta in weekend, am timp sa mamanc micul dejun in tihna, sa termin curatenia si sa ma pregatesc pentru o petrecere ce se anunta a fi supercalifragilistica. iar minunatia asta de mai jos cred ca e modul ideal de a incepe o duminica.

Ingrediente
pentru 2 portii, timp de preparare 15 minute
200 g capsune
2-3 linguri de zahar
1 lingurita esenta de vanilie
1 iaurt mic, cremos
1 bezea mare
Preparare:
     Treaba e simpla: taie capsunele in sferturi, amesteca-le cu zaharul si un strop de esenta de vanilie si lasa-le sa stea 10 minute la temperatura camerei sa isi lase sucul. Apoi aseaza-le in pahare frumoase, alternand cu bezeaua rupta in bucati si iaurtul. Serveste imediat, folosindu-te de o lingurita cu coada lunga, ca sa poti strabate prin toate straturile.
    P.S: Eton mess de face de fapt cu frisca, numai ca eu am vrut de data asta o varianta mai dietetica. Daca voi n-aveti pretentii din astea make the real deal! Happy sunday!
                                                                                                      yours truly, Lavinia

mai 18, 2012

Mac'n'party

     Va povesteam zilele trecute pe Facebook cum ca trebuie sa scot din cuptor 150 de macaronsi, respectiv 300 de jumatati. Ceea ce am si facut, asta fara sa ii numar pe cei inca 100 care nu au trecut testul controlului de calitate (sau ar trebui oare sa zic de frumusete?). Daca va intrebati ce minte diabolica a stat in spatele acestui maraton, ei bine wonder no more. Asa cum se intampla de obicei totul a pornit la initiativa Roxanei care m-a provocat sa gatesc 150 de mini-chestii de mancat, bite-size asa, pentru Noaptea Agentiilor. Iar eu, Batman, Batman, m-am dat rotunda ca fac macaronsi. Bai nene si mult am mai suferit. Toata operatiunea a durat luni de pe la 17 pana pe la 2 a.m., cu o repriza de prelungiri marti de la 4 la 6. Nu vreti sa stiti cum arata bucataria mea cand s-a terminat totul si de asemenea nu vreau sa va povestesc cate jumatati ratate a mancat Papu.
    Dar, vorba cantecului, totul e bine cand se termina cu bine. Ai' mai frumosi dintre macaronsi au ajuns la destinatie si au fost devorati fara mila de participantii la petrecerea pasionala organizata de Golin Harris. Iar pe masa au stat cu mandrie langa mini-quicheurile lui Andie, tartele Catalinei, chouxurile Andreei (recunoasteti vreun pattern aici?:D), fursecurile lui Mihai si cookiesurile surorilor.
    Din pacate, dupa un travaliu atat de prelungit n-am mai avut energia necesara sa ii mai trag si in poza, asa ca va las cu astea doua, singurele existente, made by Andie. Daca n-aveti de lucru si vreti sa va faceti gasiti reteta aici. Va las in schimb variantele de crema, ca poate vreti sa mai variati.

Varianta 1: macarons roz cu crema de afine si mascarpone = cea mai simpla. Amestecati o cutie de mascarpone cu cateva linguri generoase de dulceata de afine de calitate.
Varianta 2: macarons galbeni cu lemon curd = intr-un bol incapator amestecati 3 galbenusuri (don't worry, va raman destule de la macarons) cu 1/2 cup zahar pana devin spumoase. Adaugati sucul si coaja de la 2 lamai mari si asezati apoi castronul deasupra unui vas cu apa care fierbe usor, astfel incat fundul castronului sa nu atinga apa (bain-marie). Amestecati continuu pana cand se ingroasa si acopera dosul lingurii. Dureaza intre 7 si 10 minute. Dati castronul la o parte si incorporati 50 g de unt, taiat in bucatele mici, cate o bucatica o data. Lasati sa se raceasca inainte de folosire.
Varianta 3: macarons verzi cu matcha = incalziti 100 ml de smantana dulce apoi amestecati in ea o lingurita de matcha. Turnati smanatana peste 200 g de ciocolata alba si lasati sa se topeasca apoi amestecati bine. Lasati sa se raceasca inainte de a folosi.
Varianta 4: macarons de cacao cu crema de cafea = folositi reteta de aici iar pentru crema amestecati 3 galbenusuri cu 1/2 cana zahar si o lingura de amidon pana devin pufoase. Turnati deasupra 250 ml de lapte cald, in care ati dizolvat o lingura de cafea instant si amestecati bine. Puneti totul pe foc si amestecati la foc mic pana se ingroasa. De asemenea, asteptati sa se raceasca inainte sa folositi.

                                                                                                             Yours truly, Lavinia


Cartofi noi copti

     Cartofii noi au aparut deja prin piete si char daca sunt destul de piperati n-am putut sa ma abtin si am cumparat un kilogram. Iar pentru ca n-am avut nici timp si nici chef sa ma complic i-am pregatit in cel mai simplu mod cu putinta, la cuptor. Dar asta nu inseamna ca nu au fost deliciosi, ci dimpotriva.

Ingrediente:
pentru 2 portii generoase, timp de preparare 1 ora
1 kg cartofi noi
1 capatana de usturoi
2 ramurele de rozmarin
3 linguri de mustar Dijon
1 lingura otet
3 linguri ulei de masline
sare de mare si piper proaspat macinat

Preparare:
    Am spalat cartofii bine frecand-i pe fiecare cu un burete de sarma. Pe cei mai marisori i-am taiat in doua iar pe cei mici i-am lasat intregi. I-am pus la fiert in apa cu sare timp de 20 de minute, pana erau apropae fierti. I-am scurs apoi bine si i-am lasat sa se zvante.
     I-am stropit cu 2 linguri de ulei de masline, am presarat sare de mare si i-am pus in tava impreuna cu frunzulitele de rozmarin si cateii de usturoi in coaja. I-am mai lasat in cuptor aproximativ 30 de minute, pana s-au rumenit. La starsit am amestecat mustarul cu otetul, uleiul ramas si cateii de usturoi copti si zdrobiti si am obtinut un sos delicios pentru cartofi. I-am mancat ca fel principal, cu o salata de rosii cu castraveti, ardei si ceapa, asa, ca in copilarie. Pofta buna si voua si weekend placut!

                                                                                              Yours truly, Lavinia

mai 10, 2012

Cod cu sos romesco

     Ce ziceti de o cina delicioasa si rapida, gata in doi timpi si trei miscari? Dar de o varianta usoara, cu ajutorul careia sa ne mentinem in forma?
     Ei bine, reteta asta traditionala spaniola le are pe toate. Azi am incercat-o pentru prima oara dar sunt sigura ca nu va fi si ultima. Singurul ei defect este, vorba lui Papu, ca fiind asa de buna se termina prea repede.:D

Ingrediente:
pentru 4 portii, timp de preparare 35 de minute
4 fileuri de cod (sau alt peste alb)
3 linguri ulei de masline
100 g migdale
3-4 catei de usturoi
1 ceapa
1 lingurita boia dulce/iute
1 cutie rosii in bulion
1 frunza dafin
sare si piper
2 felii paine veche de 1 zi
1/2 legatura patrunjel
3-4 linguri apa
Preparare:
Pentru inceput toaca usturoiul fin si caleste-l cu migdalele in uleiul de masline pana devin aurii. Ai grija sa nu arzi usturoiul pentru ca astfel devine amar. Scoate-le pe o farfurie si lasa-le sa se raceasca. In uleiul ramas caleste ceapa tocata fin, atat cat sa se inmoaie. Adauga rosiile din conserva (vara poti folosi si rosii proaspete), frunza de dafin, boiaua, sare si piper si lasa la fiert aproximativ 5 minute.
Intre timp zdrobeste in robot migdalele si painea uscata impreuna cu 2-3 linguri de apa pana obtii o pasta groasa. Adauga sosul de rosii si patrunjelul tocat marunt si amesteca bine.
Aseaza fileurile de cod intr-un vas termorezistent si acopera-le cu un strat generos de sos. Acopera vasul cu folie de aluminiu si da la cuptor la 180 de grade timp de 20 de minute.
Serveste cald, presarat cu patrunjel proaspat, alaturi de putin orez basmati fiert la aburi. Delicios!
Pentru reteta asta ar fi fost ideal vasul de gatit Pyroflam cu accesoriul pentru fierbere la aburi. Ma gandesc chiar ca, in timp ce pestele se coace linistit sub sosul delicios orezul se poate fierbe deasupra, in aburul aromat eliberat de acesta. De asemenea, avand in vedere ca vasul este din ceramica, deci antiaderent, putem reduce cantitatea de ulei din sos. Iar faptul ca putem gati toate astea intr-un singur vas, care poate fi folosit atat pe plita cat si in cuptor mi se pare ideal, intrucat spalatul vaselor nu m-a pasionat niciodata. Tocmai de aceea nu am putut sa nu raspund provocarii Real, in speranta ca voi intra cat mai curand in posesia uni astfel de vas. sa-mi tineti pumnii!

                                                                                                         Yours truly, Lavinia

mai 06, 2012

Inghetata usoara de capsune in cuib de bezea

        Usoara atat pentru ca are putine calorii cat si pentru ca se prepara in doi timpi si trei miscari. Slava domnului ca a venit vara si ca am un motiv in plus de a face inghetata (yeah right, de parca mai aveam nevoie de asa ceva). O excursie rapida in piata, sters de praf cartea lui David Lebovitz si am terminat!

 Inghetata de capsune cu iaurt

Ingrediente:
450 g capsune
130 g zahar
2 lingurite extract de vanilie (sau 2 lingurite de votca)
240 g iaurt (Am folosit Oly cu 2% grasime)
1 lingurita suc de lamaie

Preparare:
       Spala si taie capsunele in bucati. Amesteca-le cu zaharul si extractul de vanilie si lasa-le sa stea la temperatura camerei aproximativ o ora pana isi lasa sucul apoi pune-le in frigider sa se raceasca minim 30 de minute. Nu omite alcoolul pentru ca acesta are un rol important in obtinerea unei inghetate cremoase, fara cristale de gheata. Amesteca-le apoi cu iaurtul si sucul de lamaie si zdrobeste-le cu blenderul-stick pana obtii consistenta dorita. Eu le-am lasat mai chunky, pentru ca imi place sa gasesc bucati intregi de capsuna prin inghetata.
       Toarna compozitia in masina de inghetata pornita si las-o pana obtii o consistenta cremoasa apoi transfera totul intr-o caserola si pune la congelator inca jumatate de ora.

 (aici alaturi de inghetata asta pacatoasa de ciocolata facuta la cererea unui pofticios who must not be named)


                                         Bezele cu bucatele de ciocolata 

Ingrediente:
4 albusuri la temperatura camerei
un praf de sare
100 g zahar tos
1/4 lingurita extract de vanilie
35 g zahar pudra
80 g chipsuri de ciocolata


Preparare:
        Incalzeste cuptorul la 100 de grade celsius si tapateaza cu hartie de copt o tava mare. Intr-un vas curat bate olbusurile cu un praf de sare pana devin pufoase si isi pastreaza forma. Adauga zaharul tos, cate o lingura o data. Adauga vanilia si continua sa bati inca 2 minute pana obtii o bezea tare si lucioasa. Opreste mixerul, adauga zaharul pudra si incorporeaza-l cu grija cu o spatula de cauciuc. Adauga si bucatelele de ciocolata si incorporeaza-le si pe ele, avand grija sa nu mesteci prea mult. Pe tava tapetata cu hartie de copt formeaza 6 bezele mari, cu cativa cm destanta intre ele. Folosindu-te de o lingura creaza o adancitura pe fiecare dintre ele. Coace-le o ora apoi opreste cuptorul si mai lasa-le inauntru inca pe atat.
        Odata racite serveste-le cu o cupa zdravana de inghetata de capsune deasupra si cu cateva fructe proaspete alaturi. Pentru un desert cu adevarat decadent adauga si o lingura de frisca indulcita. Eu am renuntat la ea de data asta, de dragul colesterolului! :D
Enjoy! Happy summer!
                                                                                                                             Yours truly, Lavinia

mai 05, 2012

3 pagini si jumatate de celebritate :D

Luna asta a inceput bine, cu un articol despre mine in Good Food de mai, la rubrica bucatari de placere.

 Si ca bonus, o jumatate de pagina in revista Glamour.

Me happy! Navaliti la chioscurile de ziare!
                                                                                                                       Yours truly, Lavinia

mai 04, 2012

Amintiri din copilarie

      Daca cititi de destul timp blogul asta stiti deja ca eu sunt din Fetesti (in drum spre mare, cum imi place mie sa spun) iar daca nu stiati ati aflat acum. Va spun asta pentru ca urmeaza sa va povestesc cateva intamplari din copilaria mea, despre care as putea spune, fara indoiala, ca a fost minunata.
      Pentru ca am copilarit la tara (da, stiu ca Fetestiul e oras dar noi am locuit la casa cu curte si cu livada si am alergat prin praf in papuci de cauciuc asa ca stiu despre ce vorbesc) am avut intotdeauna acces la cele mai bune fructe si legume, pe care le mancam direct din copac, sau de pe vrej, daca nu de pe jos. Si, asa cum e firesc, amintirile mele cele mai dulci din copilarie ii au in centru pe bunicii mei, care desi nu mai sunt printre noi vor fi tot timpul Mamaia si Tataia. Livada si via noastra erau cele mai frumoase din oras si asta pentru ca Tataia era un gospodar pe cinste, care se ocupa cu atentie si pricepere de toate detaliile. Imi aduc aminte cum mergeam cu sor-mea sa culegem caise verzi pentru a le manca cu sare (imi plac si acum la fel de mult) si cum stergeam cu matura urmele lasate pe pamantul perfect greblat dintre pomii fructiferi. Iar cand nu reuseam sa ne strecuram fara sa fim vazute, o rugam pe Mamaia sa se duca in locul nostru si ea se intorcea cu sortul plin de caise grase si acre, numai bune de sterpezit dintii.
      Si cand in sfarsit caisele se coceau si noi ne saturam de mancat, restul minunilor aurii ajungeau in compot sau in gem iar cele mai urate in tuica. Partea frumoasa era ca aceste fructe aveau miezul dulce, cu un gust asemanator migdalelor asa ca Tataia isi gasea timp si rabdare sa scoata samburii inainte sa puna caisele la fermentat. Urma apoi un ritual de spalare si uscare apoi o sezatoare cu toti copiii de pe strada in urma careia adunam un castron intreg de samburi, numai buni de prajit cu sare si rontait intre doua reprize de Ascunsa.
      As mai avea de povestit o multime de lucruri dar nu vreau sa va plictisesc si sunt convinsa ca va intrebati deja care este rostul acestor destainuiri. Ideea e ca eu cred ca mai mult decat genetica, mediul in care traim si implicit copilaria pe care am avut-o si familia in care am crescut au un rol esential in dezvoltarea noastra si in ceea ce vom deveni. Cu alte cuvinte, poate ca n-as fi fost niciodata mancacioasa si pofticioasa de acum daca n-as fi crescut in familia asta, in livada asta, in povestea pe care tocmai v-am povestit-o. Poate ca adultul de acum n-ar fi existat fara copilul de atunci. Pentru ca, fie ca ne dam seama sau nu, fiecare copil conteaza, si mai mult decat atat, as putea spune ca un copil fericit azi va fi un adult puternic maine.
     Si pentru ca pretuiesc atat de mult amintirile din copilarie nu am putut ramane indiferenta cand am aflat despre programul "Fiecare copil conteaza" initiat de organizatia Salvati Copiii si sprijinit de Biochefarm International. Acest program isi propune reducerea mortalitatii infantile si imbunatatirea sanatatii si calitatii vietii copiilor romani cu varsta intre 0-5 ani. Biochefarm International a inscriptionat toate ambalajele de suzete NUK cu logo-ul Salvati Copiii si doneaza un procent din contravaloarea suzetelor vandute organizatiei.

 Astfel,  daca veti cumpara aceste suzete veti putea contribui direct la reducerea mortalitatii infantile. Ganditi-va bine, sigur nu cunoasteti nici un bebelus care s-ar bucura sa primeasca o suzeta noua? Eu stiu cel putin unul!  

 Pentru mai multe informatii despre acest program, si nu numai, cititi si aici:
                                                                                                                     Yours truly, Lavinia

mai 03, 2012

Zi de vara pana-n seara

...sau cum sa te bucuri la maxim de o zi libera, in 12 pasi simpli.
Pofteam la ziua asta de cateva luni, dar adevarul e ca nici in scenariile mele cele mai fanteziste nu avea cum sa iasa atat de bine. Scenariul e simplu:
1. Ia cu tine jumatatea mai buna si doi prieteni buni. Urcati-va in masina dimineata la ora 8 si plecati din Bucuresti spre Valea Prahovei.
 2. Opriti-va la Sinaia pentru un mic dejun si o cafea delicioasa la KUIB. Urmati indicatorul cu casa memoriala George Enescu ca sa ajungeti pana aici. Noi am fost atat de absorbiti de cat de bine arata locul asta si privelistea incat am uitat sa facem fotografii.
3. Urcati-va din nou in masina si mergeti pana in Poiana Brasov. Plimbati-va un pic si bucurati-va de verdeata si de racoare. Asezati-va la o terasa umbroasa si mancati un mic sau o frigaruie. Racoriti-va cu o bere, doar sunteti in vacanta.
 4. Reluati drumul pana la Rasnov. Lasati masina in parcare apoi luati tractorasul pana sus, la cetate. Admirati in voie peisajul, catarati-va printre ruine si faceti poze.
 Odihniti-va pe o banca la umbra si trageti cu arcul dacava simtiti in stare.
 5. Intoarceti-va la masina apoi mergeti pana in Brasov. Parcati undeva aproape de centru, platiti parcarea (cautati aparatul care functioneaza cu fise) apoi luati incet la pas centrul vechi al orasului.
 6. Mancati o inghetata.
7. Admirati de aproape Biserica Neagra.
8. Intrati si pe Strada Sforii, cea mai ingusta strada din Brasov
 9. Odihniti-va pe o banca langa fantana.
 10. Mergeti la Bistro de l'Arte si mancati o supa delicioasa de ceapa sau una racoritoare si aromata de rosii. Mai beti o bere. La felul doi impartiti o portie de muschi de porc cu piure de cartofi cu vanilie (e delicioasa combinatia) sau niste creveti cu sos de sofran. daca preferati pastele cele cu somon nu sunt o alegere deloc rea. Mai beti o bere.
 11. Mergeti pe jos pana in centru si mancati o prajitura pe terasa la Vatra Ardealului.
 12. Recuperati-va masina si intoarceti-va in Bucuresti. Dormiti 12 ore. Planuiti urmatoare escapada de genul asta!
                                                                                                               Yours truly, Lavinia