Am facut tarta asta weekendul trecut dar cum viata mea se desfasoara acum pe repede inainte nu am avut timp sa o aduc si aici pe blog. Azi insa am vazut pe Facebook o multime de urari de ziua copilului si mi-am zis ca e o ocazie numai buna pentru a savura o tarta delicioasa cu capsune romanesti.
Se afișează postările cu eticheta mastering the art of french cooking. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta mastering the art of french cooking. Afișați toate postările
iunie 01, 2013
aprilie 01, 2013
Salata de andive cu mandarine si o poveste despre cum am descoperit America
In seara asta vreau sa va povestesc pe scurt despre cea ma recenta descoperire a mea in materie de gusturi. Bine, de fapt sunt doua descoperiri. Prima e salata asta iar a doua e painea cu maia. Bai nene, ce-o fi fost in capul meu de-am stat atat pe ganduri pana sa incerc painea asta acasa? Vinerea trecuta mi-am facut in sfarsit curaj si am copt doua paini albe, rotunde care s-au terminat cat ai zice peste. Am prins curaj si azi am incercat o paine cu secara iar in weekend deja visez la una cu seminte. Una peste alta, e mult mai usor decat credeam. Bine, sunt convinsa ca poate e vorba si de norocu' incepatorului si ca poate painea mea nici macar nu e ce trebuie sa fie dar mie tot imi place si oricum e mai frumoasa si mai buna decat cea din comert. Vorba cantecului: fie painea cat de rea, tot mai buna-i cu maia!:D In concluzie va sfatuiesc sa faceti experimentul asta acasa, nu aveti absolut nimic de pierdut iar daca va iese nu va veti mai incape in piele de fericire.
Cealalta descoperire e salata asta, o combinatie fantastica de gusturi si texturi: andive amare si crocante, mandarine moi si acrisoare, cirese confiate dulci si rucola usor picanta. Ce iti poti dori mai mult de la o salata? Iarasi stau si ma intreb de ce nu am cumparat andive pana acum.Si cate oare alte alimente minunate stau pe rafturile magazinelor asteptand sa fie testate? Asa ca mi-am propus ca in fiecare saptamna sa incerc ceva nou, un ingredient pe care nu l-am mai folosit pana acum, fie el leguma, condiment sau orice altceva, comestibil sa fie. Asadar stati pe aproape ca va tin la curent cu noutatile.
Dar sa revenim la salata noastra colorata. Faceti asa:
Ingrediente pentru 3 portii:
timp de preparare 5 minute, foarte usor
3 andive micute
3 mandarine
o mana de frunze de rucola
o mana de cirese confiate
o ceapa verde
ulei de masline
suc de lamaie
o lingurita mustar cu boabe
Preparare:
Desfacem frunzele de andive si le asezam pe un platou. Filetam mandarina si asezam feliile deasupra apoi presaram rucola, ciresele confiate si ceapa verde tocata fin. Intr-un borcan amestecam bine uleiul de masline, sucul de lamaie, mustarul si sare dupa gust. Turnam dresingul deasupra si servim imediat.
Cealalta descoperire e salata asta, o combinatie fantastica de gusturi si texturi: andive amare si crocante, mandarine moi si acrisoare, cirese confiate dulci si rucola usor picanta. Ce iti poti dori mai mult de la o salata? Iarasi stau si ma intreb de ce nu am cumparat andive pana acum.Si cate oare alte alimente minunate stau pe rafturile magazinelor asteptand sa fie testate? Asa ca mi-am propus ca in fiecare saptamna sa incerc ceva nou, un ingredient pe care nu l-am mai folosit pana acum, fie el leguma, condiment sau orice altceva, comestibil sa fie. Asadar stati pe aproape ca va tin la curent cu noutatile.
Dar sa revenim la salata noastra colorata. Faceti asa:
Ingrediente pentru 3 portii:
timp de preparare 5 minute, foarte usor
3 andive micute
3 mandarine
o mana de frunze de rucola
o mana de cirese confiate
o ceapa verde
ulei de masline
suc de lamaie
o lingurita mustar cu boabe
Preparare:
Desfacem frunzele de andive si le asezam pe un platou. Filetam mandarina si asezam feliile deasupra apoi presaram rucola, ciresele confiate si ceapa verde tocata fin. Intr-un borcan amestecam bine uleiul de masline, sucul de lamaie, mustarul si sare dupa gust. Turnam dresingul deasupra si servim imediat.
yours truly, sourdough bread maker,
Lavinia
noiembrie 26, 2012
Madeleines cu cafea in cautarea timpului pierdut
Pentru ca timpul petrecut in jurul unei cesti de cafea nu este niciodata un timp pierdut...
Mi-am dorit sa fac madeleines inca de la tema french bakery numai ca am amanat atat de mult pana a fost prea tarziu. Acum insa mi-am zis ca aroma de cafea s-ar potrivi bine intr-o prajiturica pufoasa si delicata. Pentru extra crunch si aroma am adaugat niste cocoa nibs si desertul a fost gata. Abia astept sa le savurez maine dimineata la micul dejun.
Ingrediente:
pentru 36 de madeleines mici
113 g unt
130 g faina
1/2 lingurita praf de copt
3 oua medii la temperatura camerei
133 g zahar
2 lingurite Tia Maria sau alt lichior de cafea
2 linguri cocoa nibs
Preparare:
Topeste untul apoi lasa-l sa se raceasca. Intre timp bate bine ouale cu zaharul folosindu-te de un mixer pana obtii o textura cremoasa. Adauga lichiorul de cafea apoi faina amestecata cu praful de copt si continua sa amesteci folosind de data asta o spatula. La sfarsit adauga untul topit si nibsurile de cacao apoi lasa compozitia sa se odihneasca 10 minute.
Unge tava de madeleine cu unt si tapeteaza cu faina apoi pune cate o lingura de compozitie in fiecare locas. Coace in cuptorul incins la 175 de grade, cu ventilatie, pentru 8 minute.
Asa cum v-ati obisnuit deja, particip cu aceasta reteta la Inspiration Food Marathon by Electrolux. Daca va place imi puteti lasa un comentariu aici sau un like pe pagina de Facebook. Multumesc.
noiembrie 19, 2012
Tarta cu branza de capra si smochine proaspete
Am facut tarta asta delicioasa acum ceva vreme dar din lipsa timpului sau a procrastinarii ea nu a ajuns sa vada lumina internetului. Sau poate a fost soarta, pantru ca atunci cand Roxana mi-a trimis urmatoarele doua teme ale maratonului Electrolux am stiut ca asta e reteta perfecta pentru proba zilei de azi, French bakery.
Ideea e ca aceasta reteta imbina stilul rustic cu cel clasic fiind de fapt alcatuita dintr-o crusta crocanta si cu gust bogat datorita fainii multicereale peste care regasim textura fna si aromata a umpluturii cu branza de capra si smantana. Peste toate astea troneaza apetisante smochinele proaspete imbracate in miere aurie de lavanda.
pentru aluat (pate brisee)
200 g faina multicereale
125 g unt 82% rece
2-3 linguri apa rece
200 ml smantana dulce pentru gatit
2 oua
un praf de sare
4-5 smochine proaspete
4-5 linguri de miere de lavanda
Dupa ce aluatul s-a racit bine il intindem pe o suprafata infainata usor apoi il transferam folosindu-ne de sucitor in tava de tarta, il intepam in cateva locuri cu furculita, il acoperim cu o hartie de copt si cu un pumn de fasole si il dam la cop 15 minute la 180 de grade pana devine auriu.
Intre timp amestecam intr-un vas adanc smantana cu ouale si branza de capra faramitata, folosindu-ne de un tel. Scoatem aluatul din cuptor, turnam compozitia deasupra si mai dam la copt inca 15 minute la aceeasi temperatura.
Lasam tarta sa se raceasca apoi o decoram cu smochine taiate felii si o picuram cu miere apoi o servim. Cine a zis ca retetele bune trebuie sa fie neaparat complicate?
Cu aceasta reteta particip la Inspiration Food Marathon organizat de Electrolux. Un comentariu aici sau un like pe Facebook ma vor aduce mai aproape de minunatele premii din concurs. Va multumesc mult pentru sustinere.
Ideea e ca aceasta reteta imbina stilul rustic cu cel clasic fiind de fapt alcatuita dintr-o crusta crocanta si cu gust bogat datorita fainii multicereale peste care regasim textura fna si aromata a umpluturii cu branza de capra si smantana. Peste toate astea troneaza apetisante smochinele proaspete imbracate in miere aurie de lavanda.
Ingrediente:
pentru 6 portii, timp de preparare 1 ora si 15 minute pentru aluat (pate brisee)
200 g faina multicereale
125 g unt 82% rece
2-3 linguri apa rece
pentru umplutura
100 g branza de capra200 ml smantana dulce pentru gatit
2 oua
un praf de sare
4-5 smochine proaspete
4-5 linguri de miere de lavanda
Preparare
Pentru blat punem faina in vasul robotului de bucatarie apoi adauga untul taiat cuburi. Folosim butonul pulse cateva secunde pana obtinem o textura asemanatoare firimiturilor apoi adaugam pe rand cate o lingura de apa rece si mai pulsam cateva secunde pana aluatul se aduna si poate fi strans in mana. Il imbracam in folie de aluminiu si il dam la rece 30 de minute. Mai multe informatii si fotografii pas cu pas despre realizarea acestui tip de aluat gasiti aici.Dupa ce aluatul s-a racit bine il intindem pe o suprafata infainata usor apoi il transferam folosindu-ne de sucitor in tava de tarta, il intepam in cateva locuri cu furculita, il acoperim cu o hartie de copt si cu un pumn de fasole si il dam la cop 15 minute la 180 de grade pana devine auriu.
Intre timp amestecam intr-un vas adanc smantana cu ouale si branza de capra faramitata, folosindu-ne de un tel. Scoatem aluatul din cuptor, turnam compozitia deasupra si mai dam la copt inca 15 minute la aceeasi temperatura.
Lasam tarta sa se raceasca apoi o decoram cu smochine taiate felii si o picuram cu miere apoi o servim. Cine a zis ca retetele bune trebuie sa fie neaparat complicate?
Cu aceasta reteta particip la Inspiration Food Marathon organizat de Electrolux. Un comentariu aici sau un like pe Facebook ma vor aduce mai aproape de minunatele premii din concurs. Va multumesc mult pentru sustinere.
noiembrie 12, 2012
Mousse de ciocolata cu ulei de masline si biscuiti crocanti
Asa cu ne-am obisnuit, Electrolux lanseaza cele mai simpatice provocari culinare. De data asta au venit cu ideea unui maraton care se intinde pe parcursul a 3 saptamani si contine 6 teme, cate doua pentru fiecare saptamana. Fiecare bloger inscris in competitie trebuie sa posteze cate o reteta pentru temele respective si astfel poate castiga unul dintre minunatele premii puse in joc. Castigatorii se aleg in urma votului juriului (50%) si a comentariilor si numarului de likeuri primite la postarea respectiva (50%).
Pentru ca tema acestei prime editii este i love chocolate party m-am gandit la un desert care sa arate bine, sa intruchipeze ideea de ciocolata si sa se prepare rapid si usor. Nimanui nu-i place sa stea in bucatarie cand are o pretrecere de organizat, nu-i asa?
Cu aceasta repeta particip la “Inspiration Food Marathon”, organizat de Electrolux.
pentru mousse
260 g ciocolata neagra 80% cacao
130 g ulei de masline (il cantarim)
4 oua
130 g zahar
130 g smantana dulce pentru frisca
2 linguri zahar tos
2 linguri fulgi de ovaz
1/4 lingurita coaja de portocala
1/8 lingurita praf de copt
un praf de sare
40 g unt topit
1 lingura smantana dulce
1 lingura miere
Topim ciocolata la bain-marie (intr-un castron termorezistent asezat deasupra unui vas cu apa fierbinte, astfel incat fundul castronului sa nu atinga apa) apoi o dam deoparte sa se raceasca putin. Adaugam uleiul de masline si amestecam pana la omogenizare.
Intr-un bol batem bine galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, pana obtinem o crema fina si vascoasa iar cristalele de zahar s-au topit. Intr-un alt bol batem albusurile cu zaharul pana obtinem o bezea consistenta iar in al treilea bol batem smanatana dulce pana obtinem o frisca tare.
Turnam ciocolata topita impreuna cu uleiul intr-un vas inalt si incapator apoi adaugam pe rand crema de galbenusuri, bezeaua si frisca, amestecand bine cu un tel dupa fiecare adaugare.
Am obtinut astfel un mousse destul de fluid pe care il turnam in forme si il dam la frigider pentru 2 ore ca sa se intareasca.
Intre timp ne ocupam de biscuiti. Intr-un castron amestecam faina, zaharul, fulgii de ovaz, praful de copt, sarea si coaja de portocala. Intr-un alt vas omogenizam untul topit, smantana dulce si mierea apoi turnam amestecul lichid peste cel solid si amestecam bine.
Pe o tava tapetata cu hartie de copt punem cate o lingurita din aluat pentru fiecare biscuite, avand grija sa lasam o distanta de cativa centimetri intre ei intrucat se vor intinde destul de mult la copt. Coacem in cuptorul incins la 190 de grade pentru 8 minute apoi ii transferam cu tot cu hartia de copt pe un gratar de bucatarie si ii lasam sa se raceasca. Odata raciti ii desprindem cu grija de pe hartie si ii putem servi.
Scoatem mousse-ul de ciocolata din frigider cu 10 minute inainte de a-l servi si il asezam pe o farfurie. Il decoram cu coacaze rosii si cu cate un biscuite apoi il savuram. This is what i call a chocolate party!
Daca v-a placut reteta va rog sa imi lasati un comentariu aici sau un like pe pagina de Facebook, la linkul catre aceasta reteta. Multumesc!
Pentru ca tema acestei prime editii este i love chocolate party m-am gandit la un desert care sa arate bine, sa intruchipeze ideea de ciocolata si sa se prepare rapid si usor. Nimanui nu-i place sa stea in bucatarie cand are o pretrecere de organizat, nu-i asa?
Cu aceasta repeta particip la “Inspiration Food Marathon”, organizat de Electrolux.
Ingrediente:
8 portii, timp de preparare 2 ore si 10 minutepentru mousse
260 g ciocolata neagra 80% cacao
130 g ulei de masline (il cantarim)
4 oua
130 g zahar
130 g smantana dulce pentru frisca
pentru biscuiti
2 linguri faina2 linguri zahar tos
2 linguri fulgi de ovaz
1/4 lingurita coaja de portocala
1/8 lingurita praf de copt
un praf de sare
40 g unt topit
1 lingura smantana dulce
1 lingura miere
Preparare:
Pentru inceput ne ocupam de mousse intrucat acesta are nevoie de cateva ore la frigider pentru a se intari.Topim ciocolata la bain-marie (intr-un castron termorezistent asezat deasupra unui vas cu apa fierbinte, astfel incat fundul castronului sa nu atinga apa) apoi o dam deoparte sa se raceasca putin. Adaugam uleiul de masline si amestecam pana la omogenizare.
Intr-un bol batem bine galbenusurile cu jumatate din cantitatea de zahar, pana obtinem o crema fina si vascoasa iar cristalele de zahar s-au topit. Intr-un alt bol batem albusurile cu zaharul pana obtinem o bezea consistenta iar in al treilea bol batem smanatana dulce pana obtinem o frisca tare.
Turnam ciocolata topita impreuna cu uleiul intr-un vas inalt si incapator apoi adaugam pe rand crema de galbenusuri, bezeaua si frisca, amestecand bine cu un tel dupa fiecare adaugare.
Am obtinut astfel un mousse destul de fluid pe care il turnam in forme si il dam la frigider pentru 2 ore ca sa se intareasca.
Intre timp ne ocupam de biscuiti. Intr-un castron amestecam faina, zaharul, fulgii de ovaz, praful de copt, sarea si coaja de portocala. Intr-un alt vas omogenizam untul topit, smantana dulce si mierea apoi turnam amestecul lichid peste cel solid si amestecam bine.
Pe o tava tapetata cu hartie de copt punem cate o lingurita din aluat pentru fiecare biscuite, avand grija sa lasam o distanta de cativa centimetri intre ei intrucat se vor intinde destul de mult la copt. Coacem in cuptorul incins la 190 de grade pentru 8 minute apoi ii transferam cu tot cu hartia de copt pe un gratar de bucatarie si ii lasam sa se raceasca. Odata raciti ii desprindem cu grija de pe hartie si ii putem servi.
Scoatem mousse-ul de ciocolata din frigider cu 10 minute inainte de a-l servi si il asezam pe o farfurie. Il decoram cu coacaze rosii si cu cate un biscuite apoi il savuram. This is what i call a chocolate party!
Daca v-a placut reteta va rog sa imi lasati un comentariu aici sau un like pe pagina de Facebook, la linkul catre aceasta reteta. Multumesc!
noiembrie 08, 2012
Rasfat la Bistro Jaristea
Imi doream sa ajung la Bistro Jaristea de ceva timp pentru ca ma ispitise Papu mai demult dar inca nu-si facuse timp pentru asta. Norocul a fost ca s-a intors roata si in loc sa ma invite el pe mine, l-am invitat eu pe el. De fapt, am fost invitati amandoi de catre managerul locatiei si evident ca am raspuns cu un mare DA, VENIM.
Toate astea s-au intamplat cu o saptamana in urma, dar cum procrastination is my middle name si cum ultimele zile au fost atat de obositor de pline si frumoase nu mi-am facut timp sa descarc fotografiile ca sa va pot arata exact despre ce vorbesc.
Buuunn. Si ne-am infintat intr-o seara ploioasa de joi la Bistro Jaristea, dupa mici peripetii in ceea ce priveste aparatul foto, pentru ca cineva uitase sa puna la incarcare bateria. Ne-am bucurat sa gasim un loc de parcare exact in fata cladirii (au cateva locuri rezervate pentru clienti) iar eu am beneficiat de ajutorul unui domn dragut care m-a ajutat sa cobor din masina si m-a condus cu umbrela pana la intrare. Deja ma simteam rasfatata, si asta nu e putin lucru! Inauntru am fost condusi la o masa mai retrasa, ca sa putem vorbi si fotografia si da in stamba. Mi-a placut asta, cu mentiunea ca am tanjit un pic dupa o alta masa, de doua persoane, de unde aveam si o vedere de ansamblu asupra localului.
Cat ne-am familiarizat cu meniul si am studiat atent toate fotografiile feluilor de mancare s-au perindat in jurul nostru mai multi chelneri foarte amabili care ne-au adus paine si vin.
Nu stiu daca fotografiile ne-au ajutat sa alegem sau mai mult ne-au incurcat, cert e ca pana la urma ne-am hotarat la urmatoarele.
Eu:
tartar de somon
piept de rata cu ratatouille si piure de cartofi
Sorin:
rulada de cascaval afumat
piept de curcan cu pere caramelizate
Vinul a fost o recomandare din partea ospatarului dar nu-mi permit sa fac vreun comentariu in ceea ce-l priveste intrucat gustul meu nu este suficient de educat in acest sens. Cert e ca a fost rosu, demisec, siraz parca si ca mi-a placut.
Tartarul de somon a fost bunicel, dar nu m-a impresionat in mod deosebit. Sunt de parere ca ii lipsea putina aciditate si oleaca de picanteala. Pieptul de rata a fost fraged si delicios, ratatoiulle aromat si cu o textura perfecta iar piureul fin.
Sorin insa, a dat lovitura! Nu stiu cum face ca, desi eu sustin ca ma pricep la gatit si mancat, el comanda intotdeauna cele mai bune chestii la restaurant. Aperitivul lui, o rulada de cascaval afumat cu bucatele mici de sunca si rondele de ceapa rosie a fost genial. Un fel de branza cu slana si ceapa dusa la un alt nivel. singurul lucru care nu mi-a placut a fost ketchup-ul de pe farfurie, care dupa parerea mea nu avea ce cauta acolo. I-am spus asta ospatarului care ne-a servit si mi-a spus ca in mod normal trebuia sa fie un sos de rosii de casa, dar care lipsea la acel moment. Cred ca era mai bine sa nu-l mai puna deloc si gata.
Felul principal, piept de curcan cu pere intr-un sos dulceag, caramelizat a fost insa revelatia serii. Carnea era frageda de se rupea cu firculita iar sosul delicios si addictive. Am lins farfuria, la propriu.
La desert am luat amandoi o portie de profiterol, pentru ca deja nu mai puteam sa ne ridicam de pe scaune. A fost bun.
Inainte de plecare am facut un tur al localului impreuna cu seful de sala. Cladirea are doua etaje si este impartita in mai multe camere care comunica relativ larg intre ele. Totul iti da o senzatie de liniste si eleganta, lucru subliniat si de muzica live (cand am fost noi canta cineva la pian dar am inteles ca poate fi si vioara).
Ospatarii suntprea amabili iar meniul este bine ales si se schimba in functie de sezon. Va recomand sa mergeti aici pentru o seara romantica in doi, o intalnire de afaceri sau o cina cu parintii. Am inteles ca organizeaza si evenimente asa ca nu ezitati sa faceti o vizita daca va pregatiti de un botez sau o aniversare. Iar daca locuiti sau lucrati in zona cred ca e bine sa stiti ca puteti comanda un meniu delicios de pranz.
Una peste alta, a fost o seara reusita in doi, un b-day premiere asa cum imi place mie sa zic. Voi ati fost la Bistro Jaristea? Cum vi s-a parut?
Toate astea s-au intamplat cu o saptamana in urma, dar cum procrastination is my middle name si cum ultimele zile au fost atat de obositor de pline si frumoase nu mi-am facut timp sa descarc fotografiile ca sa va pot arata exact despre ce vorbesc.
Buuunn. Si ne-am infintat intr-o seara ploioasa de joi la Bistro Jaristea, dupa mici peripetii in ceea ce priveste aparatul foto, pentru ca cineva uitase sa puna la incarcare bateria. Ne-am bucurat sa gasim un loc de parcare exact in fata cladirii (au cateva locuri rezervate pentru clienti) iar eu am beneficiat de ajutorul unui domn dragut care m-a ajutat sa cobor din masina si m-a condus cu umbrela pana la intrare. Deja ma simteam rasfatata, si asta nu e putin lucru! Inauntru am fost condusi la o masa mai retrasa, ca sa putem vorbi si fotografia si da in stamba. Mi-a placut asta, cu mentiunea ca am tanjit un pic dupa o alta masa, de doua persoane, de unde aveam si o vedere de ansamblu asupra localului.
Cat ne-am familiarizat cu meniul si am studiat atent toate fotografiile feluilor de mancare s-au perindat in jurul nostru mai multi chelneri foarte amabili care ne-au adus paine si vin.
Nu stiu daca fotografiile ne-au ajutat sa alegem sau mai mult ne-au incurcat, cert e ca pana la urma ne-am hotarat la urmatoarele.
Eu:
tartar de somon
piept de rata cu ratatouille si piure de cartofi
Sorin:
rulada de cascaval afumat
piept de curcan cu pere caramelizate
Vinul a fost o recomandare din partea ospatarului dar nu-mi permit sa fac vreun comentariu in ceea ce-l priveste intrucat gustul meu nu este suficient de educat in acest sens. Cert e ca a fost rosu, demisec, siraz parca si ca mi-a placut.
Tartarul de somon a fost bunicel, dar nu m-a impresionat in mod deosebit. Sunt de parere ca ii lipsea putina aciditate si oleaca de picanteala. Pieptul de rata a fost fraged si delicios, ratatoiulle aromat si cu o textura perfecta iar piureul fin.
Sorin insa, a dat lovitura! Nu stiu cum face ca, desi eu sustin ca ma pricep la gatit si mancat, el comanda intotdeauna cele mai bune chestii la restaurant. Aperitivul lui, o rulada de cascaval afumat cu bucatele mici de sunca si rondele de ceapa rosie a fost genial. Un fel de branza cu slana si ceapa dusa la un alt nivel. singurul lucru care nu mi-a placut a fost ketchup-ul de pe farfurie, care dupa parerea mea nu avea ce cauta acolo. I-am spus asta ospatarului care ne-a servit si mi-a spus ca in mod normal trebuia sa fie un sos de rosii de casa, dar care lipsea la acel moment. Cred ca era mai bine sa nu-l mai puna deloc si gata.
Felul principal, piept de curcan cu pere intr-un sos dulceag, caramelizat a fost insa revelatia serii. Carnea era frageda de se rupea cu firculita iar sosul delicios si addictive. Am lins farfuria, la propriu.
La desert am luat amandoi o portie de profiterol, pentru ca deja nu mai puteam sa ne ridicam de pe scaune. A fost bun.
Inainte de plecare am facut un tur al localului impreuna cu seful de sala. Cladirea are doua etaje si este impartita in mai multe camere care comunica relativ larg intre ele. Totul iti da o senzatie de liniste si eleganta, lucru subliniat si de muzica live (cand am fost noi canta cineva la pian dar am inteles ca poate fi si vioara).
Ospatarii sunt
Una peste alta, a fost o seara reusita in doi, un b-day premiere asa cum imi place mie sa zic. Voi ati fost la Bistro Jaristea? Cum vi s-a parut?
octombrie 04, 2012
Tarta cu pere si dileme culinare
Reteta asta este unul dintre experimentele nereusite facute in incercarea de a reduce cat mai mult grasimile de origine animala din alimentatie. Se facea ca aveam pofta de o tarta cu crusta crocanta si crema frangipane dar ca nivelul coleserolului era mult prea mare si untul in capul listei de alimente interzise. Cum cu pofta nu te pui am scotocit prin dulapuri si am inlocuit cam tot ce s-a putut pana am ajuns la urmatoarea lista de ingrediente.
175 g faina de orez
75 g unt de cocos
1ou
40 g migdale
30 g zahar
30 g unt de cacao
1 lingura cacao
2 pere
Separat am batut oul cu zaharul apoi am adaugat migdalele, cacaoa si untul de cacao topit fortat la cuptor si apoi lasat sa se raceasca la temperatura camerei. Am turnat compozitia peste aluat apoi am feliat perele si le-am pus artistic deasupra. Toata tarasenia a mers la cuptor la 180 de grade, pentru 20 de minute or so.
Am lasat-o apoi sa se raceasca in tava, am pudrat-o cu zahar pudra si am pozat-o. La sectiune insa, s-a rupt filmul: tarta mea s-a rupt in sute de bucatele care numai bune de fotografiat nu erau. Eufemistic vorbind, putem spune ca am obtinut un aluat foarte fraged.:D
Mi-am zis ca aspectul nu conteaza asa ca m-am infipt cu lingura in ea si am fost usor dezamagita de textura nisipoasa si de gustul de amidon al crustei. Am cules cateva felii de pere de deasupra si am raschetat crema frangipane apoi am abandonat tarta pe masa, in ideea ca o voi arunca mai tarziu. N-am mai apucat sa fac asta pentru ca intre timp, cineva, nu dam nume, persoane in viata, a mancat si ultima firimitura. Si mai mult decat atat, mi-a si zis ca i-a placut. E clar ca gusturile nu se discuta, dar chiar in halul asta?
Acum, ce vreau sa va zic de fapt: voi ati mai folosit faina de orez? Si daca da, cum s-a comportat? V-a placut gustul? Cum credeti ca ar putea fi salvata reteta de mai sus (excluzand bineinteles varianta incare folosim faina de grau si unt normal in compozitie)?
Ingrediente:
4-6 portii, timp de preparare 30 minute 175 g faina de orez
75 g unt de cocos
1ou
40 g migdale
30 g zahar
30 g unt de cacao
1 lingura cacao
2 pere
Preparare:
Pentru inceput am mixat in vasul robotului faina de orez cu untul de cocos rece (solid), taiat cuburi, pana am obtinut o compozitie nisipoasa. Am adaugat un strop de apa sperand sa se formeze un aluat dar degeaba. M-am gandit ca un galbenus ar fi un bun lipici asa ca l-am adaugat si pe el si am mai mixat un pic. Am obtinut un fel de aluat pe care l-am intins direct in tava, cu mainile.Separat am batut oul cu zaharul apoi am adaugat migdalele, cacaoa si untul de cacao topit fortat la cuptor si apoi lasat sa se raceasca la temperatura camerei. Am turnat compozitia peste aluat apoi am feliat perele si le-am pus artistic deasupra. Toata tarasenia a mers la cuptor la 180 de grade, pentru 20 de minute or so.
Am lasat-o apoi sa se raceasca in tava, am pudrat-o cu zahar pudra si am pozat-o. La sectiune insa, s-a rupt filmul: tarta mea s-a rupt in sute de bucatele care numai bune de fotografiat nu erau. Eufemistic vorbind, putem spune ca am obtinut un aluat foarte fraged.:D
Mi-am zis ca aspectul nu conteaza asa ca m-am infipt cu lingura in ea si am fost usor dezamagita de textura nisipoasa si de gustul de amidon al crustei. Am cules cateva felii de pere de deasupra si am raschetat crema frangipane apoi am abandonat tarta pe masa, in ideea ca o voi arunca mai tarziu. N-am mai apucat sa fac asta pentru ca intre timp, cineva, nu dam nume, persoane in viata, a mancat si ultima firimitura. Si mai mult decat atat, mi-a si zis ca i-a placut. E clar ca gusturile nu se discuta, dar chiar in halul asta?
Acum, ce vreau sa va zic de fapt: voi ati mai folosit faina de orez? Si daca da, cum s-a comportat? V-a placut gustul? Cum credeti ca ar putea fi salvata reteta de mai sus (excluzand bineinteles varianta incare folosim faina de grau si unt normal in compozitie)?
mai 18, 2012
Mac'n'party
Va povesteam zilele trecute pe Facebook cum ca trebuie sa scot din cuptor 150 de macaronsi, respectiv 300 de jumatati. Ceea ce am si facut, asta fara sa ii numar pe cei inca 100 care nu au trecut testul controlului de calitate (sau ar trebui oare sa zic de frumusete?). Daca va intrebati ce minte diabolica a stat in spatele acestui maraton, ei bine wonder no more. Asa cum se intampla de obicei totul a pornit la initiativa Roxanei care m-a provocat sa gatesc 150 de mini-chestii de mancat, bite-size asa, pentru Noaptea Agentiilor. Iar eu, Batman, Batman, m-am dat rotunda ca fac macaronsi. Bai nene si mult am mai suferit. Toata operatiunea a durat luni de pe la 17 pana pe la 2 a.m., cu o repriza de prelungiri marti de la 4 la 6. Nu vreti sa stiti cum arata bucataria mea cand s-a terminat totul si de asemenea nu vreau sa va povestesc cate jumatati ratate a mancat Papu.
Dar, vorba cantecului, totul e bine cand se termina cu bine. Ai' mai frumosi dintre macaronsi au ajuns la destinatie si au fost devorati fara mila de participantii la petrecerea pasionala organizata de Golin Harris. Iar pe masa au stat cu mandrie langa mini-quicheurile lui Andie, tartele Catalinei, chouxurile Andreei (recunoasteti vreun pattern aici?:D), fursecurile lui Mihai si cookiesurile surorilor.
Din pacate, dupa un travaliu atat de prelungit n-am mai avut energia necesara sa ii mai trag si in poza, asa ca va las cu astea doua, singurele existente, made by Andie. Daca n-aveti de lucru si vreti sa va faceti gasiti reteta aici. Va las in schimb variantele de crema, ca poate vreti sa mai variati.
Varianta 1: macarons roz cu crema de afine si mascarpone = cea mai simpla. Amestecati o cutie de mascarpone cu cateva linguri generoase de dulceata de afine de calitate.
Varianta 2: macarons galbeni cu lemon curd = intr-un bol incapator amestecati 3 galbenusuri (don't worry, va raman destule de la macarons) cu 1/2 cup zahar pana devin spumoase. Adaugati sucul si coaja de la 2 lamai mari si asezati apoi castronul deasupra unui vas cu apa care fierbe usor, astfel incat fundul castronului sa nu atinga apa (bain-marie). Amestecati continuu pana cand se ingroasa si acopera dosul lingurii. Dureaza intre 7 si 10 minute. Dati castronul la o parte si incorporati 50 g de unt, taiat in bucatele mici, cate o bucatica o data. Lasati sa se raceasca inainte de folosire.
Varianta 3: macarons verzi cu matcha = incalziti 100 ml de smantana dulce apoi amestecati in ea o lingurita de matcha. Turnati smanatana peste 200 g de ciocolata alba si lasati sa se topeasca apoi amestecati bine. Lasati sa se raceasca inainte de a folosi.
Varianta 4: macarons de cacao cu crema de cafea = folositi reteta de aici iar pentru crema amestecati 3 galbenusuri cu 1/2 cana zahar si o lingura de amidon pana devin pufoase. Turnati deasupra 250 ml de lapte cald, in care ati dizolvat o lingura de cafea instant si amestecati bine. Puneti totul pe foc si amestecati la foc mic pana se ingroasa. De asemenea, asteptati sa se raceasca inainte sa folositi.
Yours truly, Lavinia
Dar, vorba cantecului, totul e bine cand se termina cu bine. Ai' mai frumosi dintre macaronsi au ajuns la destinatie si au fost devorati fara mila de participantii la petrecerea pasionala organizata de Golin Harris. Iar pe masa au stat cu mandrie langa mini-quicheurile lui Andie, tartele Catalinei, chouxurile Andreei (recunoasteti vreun pattern aici?:D), fursecurile lui Mihai si cookiesurile surorilor.
Din pacate, dupa un travaliu atat de prelungit n-am mai avut energia necesara sa ii mai trag si in poza, asa ca va las cu astea doua, singurele existente, made by Andie. Daca n-aveti de lucru si vreti sa va faceti gasiti reteta aici. Va las in schimb variantele de crema, ca poate vreti sa mai variati.
Varianta 1: macarons roz cu crema de afine si mascarpone = cea mai simpla. Amestecati o cutie de mascarpone cu cateva linguri generoase de dulceata de afine de calitate.
Varianta 2: macarons galbeni cu lemon curd = intr-un bol incapator amestecati 3 galbenusuri (don't worry, va raman destule de la macarons) cu 1/2 cup zahar pana devin spumoase. Adaugati sucul si coaja de la 2 lamai mari si asezati apoi castronul deasupra unui vas cu apa care fierbe usor, astfel incat fundul castronului sa nu atinga apa (bain-marie). Amestecati continuu pana cand se ingroasa si acopera dosul lingurii. Dureaza intre 7 si 10 minute. Dati castronul la o parte si incorporati 50 g de unt, taiat in bucatele mici, cate o bucatica o data. Lasati sa se raceasca inainte de folosire.
Varianta 3: macarons verzi cu matcha = incalziti 100 ml de smantana dulce apoi amestecati in ea o lingurita de matcha. Turnati smanatana peste 200 g de ciocolata alba si lasati sa se topeasca apoi amestecati bine. Lasati sa se raceasca inainte de a folosi.
Varianta 4: macarons de cacao cu crema de cafea = folositi reteta de aici iar pentru crema amestecati 3 galbenusuri cu 1/2 cana zahar si o lingura de amidon pana devin pufoase. Turnati deasupra 250 ml de lapte cald, in care ati dizolvat o lingura de cafea instant si amestecati bine. Puneti totul pe foc si amestecati la foc mic pana se ingroasa. De asemenea, asteptati sa se raceasca inainte sa folositi.
Yours truly, Lavinia
aprilie 06, 2012
Pui en papillote. Cu tarhon.
Va las rapid o reteta delicioasa de pui, numai buna pentru o zi de vineri in care avem chef de orice altceva numai de stat in casa nu. To beer or not to beer, aceasta-i intrebarea!
1 portocala
o legatura tarhon proaspat
2 linguri ulei de masline
cus cus pentru servit
sare, piper
Servim cu un cuscus simplu, amestecat cu putin ulei de masline extravirgin si cu un strop de suc de portocala.
Pofta buna si weekend placut.
Yours truly, Lavinia
Ingrediente
(pentru 2 portii, timp de preparare 25 minute)
1 piept de pui mare1 portocala
o legatura tarhon proaspat
2 linguri ulei de masline
cus cus pentru servit
sare, piper
Preparare:
Spalam si portionam pieptul de pui separand cei do lobi ai pieptului. Punem fiecare lob pe o hartie de copt, presaram din abundenta cu sare si piper, stropim cu uleiul de masline apoi asezam deasupra frunzele de tarhon si 2-3 felii de portocala. Invelim hartia de copt in jurul puiului avand bine sa sigilam bine marginile(de aici si denumirea en papillotte). Dam la cuptor pentru 20 de minute.Servim cu un cuscus simplu, amestecat cu putin ulei de masline extravirgin si cu un strop de suc de portocala.
Pofta buna si weekend placut.
Yours truly, Lavinia
martie 31, 2012
Sufleu de brocoli
Asa cum va spuneam mai devreme am servit sufleul asta delicios pe post de garnitura la pieptul de rata. El poate constitui o masa in sine servit alaturi de o salata pentru o cina usoara. Dar hai sa nu ne mai lungim cu vorba si sa trecem la treaba.

Aceasta reteta face parte din meniul cu care particip la concursul “KitchenAid de Martisor”.
3 oua
150 ml lapte
50 g parmezan proaspat ras
1 lingura faina
50 g unt
sare
Scurgem apoi bine brocoli de apa si il sotam cateva minute in untul topit, zdrobindu-l usor. Adaugam o lingura de faina si laptele si amestecam bine. Mai lasam pe foc 3-4 minute pana se ingroasa.
Separam ouale. Intr-un castron incapator batem bine galbenusurile pana devin cremoase si se deschid la culoare. Adaugam deasupra parmezanul si crema de brocoli si lapte obtinuta anterior si amestecam bine. Intr-un recipient curat batem albusurile spuma tare apoi le adaugam peste amestecul anterior, incorporandu-le cu o spatula, cu miscari delicate de jos in sus.
Turnam compozitia in 6 vase speciale pentru sufleu din ceramica, unse in prealabil cu unt si pudrate cu faina. Dam sufleurile la cuptorul incins la 180 de grade pentru 30 de minute. Le scoatem cu grija si le servim imediat, pentru ca altfel se vor lasa si nu vor mai arata la fel de spectaculos.
Pofta buna!
Aceasta reteta face parte din meniul cu care particip la concursul “KitchenAid de Martisor”.
Ingrediente:
(pentru 6 portii, timp de preparare 50 de minute)
1 buchet mic de brocoli3 oua
150 ml lapte
50 g parmezan proaspat ras
1 lingura faina
50 g unt
sare
Preparare:
Pentru inceput desfacem brocoli in inflorescente mici pe care le fierbem 10 minute in apa cu sare. Le scoatem cu o paleta intr-un vas cu apa foarte rece (eu am umplut cu apa vasul aparatului de inghetata), ajutandu-le astfel sa isi pastreze culoarea.Scurgem apoi bine brocoli de apa si il sotam cateva minute in untul topit, zdrobindu-l usor. Adaugam o lingura de faina si laptele si amestecam bine. Mai lasam pe foc 3-4 minute pana se ingroasa.
Separam ouale. Intr-un castron incapator batem bine galbenusurile pana devin cremoase si se deschid la culoare. Adaugam deasupra parmezanul si crema de brocoli si lapte obtinuta anterior si amestecam bine. Intr-un recipient curat batem albusurile spuma tare apoi le adaugam peste amestecul anterior, incorporandu-le cu o spatula, cu miscari delicate de jos in sus.
Turnam compozitia in 6 vase speciale pentru sufleu din ceramica, unse in prealabil cu unt si pudrate cu faina. Dam sufleurile la cuptorul incins la 180 de grade pentru 30 de minute. Le scoatem cu grija si le servim imediat, pentru ca altfel se vor lasa si nu vor mai arata la fel de spectaculos.
Pofta buna!
Piept de rata crocant cu sos de afine
Am descoperit cu placere ca la Angst au piept de rata portionat asa ca l-am pus rapid in cos, cu gandul la un pranz special. Am mai ales din raft inca doua-trei ingrediente pentru garnitura si am fugit acasa frematand de pofta.

Aceasta reteta face parte din meniul cu care particip la concursul “KitchenAid de Martisor”
1 lingura piper Sichuan
1 lingurita sare
100 g afine
1 lingura visine din visinata
150 ml vin rosu, sec
1 lingura zahar
Punem pieptul intr-o tigaie rece, cu pielea in jos. Asezam tigaia pe aragaz, la foc mic, si o lasam 5 minute pana cand pielea devine crocanta. Scurgem intr-un castron grasimea din tigaie si o pastram pentru alte preparate delicioase (de exemplu cartofi copti).
Intoarcem pieptul de rata pe partea cealalta si il mai lasam 3 minute apoi il transferam cu tot cu tigaie (aveti grija sa folositi o tigaie cu maner metalic) in cuptorul incins la 180 de grade unde il mai lasam inca 10 minute.
Intre timp punem intr-o tigaie mica, teflonata, afinele, visinele fara samburi, vinul si zaharul si lasam sa fiarba la foc mic-mediu timp de 10 minute, pana se ingroasa. La final adaugam o lingura de unt moale si amestecam bine, pana obtinem un sos fin.
Cand pieptul de rata este gata il scoatem si il lasam sa se odihneasca 5 minute pe un tocator curat. Il taiem apoi oblic in felii de aproximativ 1 cm grosime. Il servim cu sosul de afine si cu un sufleu delicios de brocoli despre care va voi povesti in urmatoarea postare.
Pofta buna!
Aceasta reteta face parte din meniul cu care particip la concursul “KitchenAid de Martisor”
Ingrediente:
(pentru 2 portii, timp de preparare 30 de minute)
1 piept de rata de 350 de grame1 lingura piper Sichuan
1 lingurita sare
100 g afine
1 lingura visine din visinata
150 ml vin rosu, sec
1 lingura zahar
Preparare:
Spalam si stergem pieptul de rata cu prosoape de hartie. Ii crestam pielea sub forma de romburi, avand grija sa nu ajungem pana la carne. Zdrobim in mojar piperul apoi il amestecam cu sarea si masam bine pieptul cu acest amestec.Punem pieptul intr-o tigaie rece, cu pielea in jos. Asezam tigaia pe aragaz, la foc mic, si o lasam 5 minute pana cand pielea devine crocanta. Scurgem intr-un castron grasimea din tigaie si o pastram pentru alte preparate delicioase (de exemplu cartofi copti).
Intoarcem pieptul de rata pe partea cealalta si il mai lasam 3 minute apoi il transferam cu tot cu tigaie (aveti grija sa folositi o tigaie cu maner metalic) in cuptorul incins la 180 de grade unde il mai lasam inca 10 minute.
Intre timp punem intr-o tigaie mica, teflonata, afinele, visinele fara samburi, vinul si zaharul si lasam sa fiarba la foc mic-mediu timp de 10 minute, pana se ingroasa. La final adaugam o lingura de unt moale si amestecam bine, pana obtinem un sos fin.
Cand pieptul de rata este gata il scoatem si il lasam sa se odihneasca 5 minute pe un tocator curat. Il taiem apoi oblic in felii de aproximativ 1 cm grosime. Il servim cu sosul de afine si cu un sufleu delicios de brocoli despre care va voi povesti in urmatoarea postare.
Pofta buna!
martie 30, 2012
Cheesecake sarat cu nuci si rosii
Pentru ca sunt mare amatoare de cheesecake si pentru ca variantele dulci deja nu imi mai erau de ajuns m-am gandit si m-am razgandit la o combinatie fatala ce poate fi mancata pe post de aperitiv pana am ajuns la varianta asta. Deci, voila: cheesecake cu blat faramicios de parmezan, nuci, fistic si migdale crema din branza de capra, branza cu mucegai abastru, iaurt si crema de branza si cherry on top. La propriu!

Aceasta reteta face parte din meniul cu care particip la concursul “KitchenAid de Martisor”.
50 g unt moale
50 g faina
1 lingurita boia afumata
50 g nuci
50 g fistic
50 g migdale
200 ml iaurt gras
200 g crema de branza Philadelphia
100 g branza de capra cu verdeturi
100 g branza cu mucegai albastru
1 ou
10 rosii cherry galbene
10 rosii cherry rosii
1 lingurita agar agar
150 ml otet balsamic
1 lingura zahar
1 lingurita oregano uscat
piper proaspat macinat
Tocam nucile (eu am avut nuci in coaja si a trebuit sa le sparg si sa le aleg mai intai), fisticul si migdalele folosindu-ne de un cutit bine ascutit sau le pulsam de cateva ori intr-un robot de bucatarie sau intr-o rasnita de cafea.
Adaugam amestecul de nuci peste cel de faina cu parmezan si unt si mai pulsam de cateva ori pana obtinem o textura faramicioasa asemanatoare unui crumble.
Tapetam cu hartie de copt o tava pentru tort cu peretii detasabili cu diametrul de 16 cm, adaugam aluatul obtinut si il presam bine apoi dam tava la frigider.
Pentru crema mixam bine crema de branza impreuna cu iaurtul si oul apoi adaugam branza de capra si branza cu mucegai taiate in bucati mari. Turnam compozitia in tava si nivelam deasupra. Asezam tava de tort intr-o alta tava mai mare plina cu apa fierbinte (baine marie) si dam la cuptorul incins la 180 de grade pentru o ora.
Cand cheesecakeul este gata il scoatem si il lasam sa se raceasca in forma. Taiem rosiile cherry in felii pe care le asezam in cercuri concentrice deasupra apoi presaram putin oregano uscat. Dizolvam agarul in 250 ml apa si il fierbem 2 minute apoi il turnam cu atentie deasupra. Dam cheesecakeul la frigider cateva minute, cat sa se inchege agarul (se poate lasa si la temperatura camerei, insa dureaza un pic mai mult).
Intre timp amestecam otetul balsamic cu zaharul si il fierbem la foc mic timp de cateva minute pana pana isi reduce volumul la jumatate si devine mai vascos.
Servim cheesecakeul rece (e bine sa il mai tineti macar o ora la frigider) impreuna cu reductia de otet balsamic. Pofta buna!
Aceasta reteta face parte din meniul cu care particip la concursul “KitchenAid de Martisor”.
Ingrediente:
(pentru 8 portii, timp de preparare 1 h 10 minute plus 1 h la rece)
3 linguri parmezan proaspat ras50 g unt moale
50 g faina
1 lingurita boia afumata
50 g nuci
50 g fistic
50 g migdale
200 ml iaurt gras
200 g crema de branza Philadelphia
100 g branza de capra cu verdeturi
100 g branza cu mucegai albastru
1 ou
10 rosii cherry galbene
10 rosii cherry rosii
1 lingurita agar agar
150 ml otet balsamic
1 lingura zahar
1 lingurita oregano uscat
piper proaspat macinat
Preparare:
Pentru inceput ne ocupam de blat. Intr-un robot amestecam bine parmezanul ras cu untul moale. Intr-un vas amestecam faina cu boiaua si un praf de piper proaspat macinat apoi o adaugam peste amestecul de unt si parmezan si mai mixam de cateva ori.Tocam nucile (eu am avut nuci in coaja si a trebuit sa le sparg si sa le aleg mai intai), fisticul si migdalele folosindu-ne de un cutit bine ascutit sau le pulsam de cateva ori intr-un robot de bucatarie sau intr-o rasnita de cafea.
Adaugam amestecul de nuci peste cel de faina cu parmezan si unt si mai pulsam de cateva ori pana obtinem o textura faramicioasa asemanatoare unui crumble.
Tapetam cu hartie de copt o tava pentru tort cu peretii detasabili cu diametrul de 16 cm, adaugam aluatul obtinut si il presam bine apoi dam tava la frigider.
Pentru crema mixam bine crema de branza impreuna cu iaurtul si oul apoi adaugam branza de capra si branza cu mucegai taiate in bucati mari. Turnam compozitia in tava si nivelam deasupra. Asezam tava de tort intr-o alta tava mai mare plina cu apa fierbinte (baine marie) si dam la cuptorul incins la 180 de grade pentru o ora.
Cand cheesecakeul este gata il scoatem si il lasam sa se raceasca in forma. Taiem rosiile cherry in felii pe care le asezam in cercuri concentrice deasupra apoi presaram putin oregano uscat. Dizolvam agarul in 250 ml apa si il fierbem 2 minute apoi il turnam cu atentie deasupra. Dam cheesecakeul la frigider cateva minute, cat sa se inchege agarul (se poate lasa si la temperatura camerei, insa dureaza un pic mai mult).
Intre timp amestecam otetul balsamic cu zaharul si il fierbem la foc mic timp de cateva minute pana pana isi reduce volumul la jumatate si devine mai vascos.
Servim cheesecakeul rece (e bine sa il mai tineti macar o ora la frigider) impreuna cu reductia de otet balsamic. Pofta buna!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

















































