Tarta cu rosii si pesto de patrunjel.

In weekend am fost la Alexandria, acasa la Sorin. Au fost doua zile minunate in care mi-au desfasurat activitatea intre doua mese si un pui de somn, in care m-am plimbat prin gradini pline de rod, m-am jucat cu cel mai simpatic catel din lume, zis si Fulger si m-am simtit foarte rasfatata. Parintii si bunicii lui Sorin mi-au facut toate poftele iar Sorin-cel-mic (varul lui Sorin) mi-a aratat toate trucurile posibile pe bicicleta. Ca sa nu mai zic ca m-am intors acasa incarcata cu toate bunatatile pamantului: rosii si castraveti, ardei gras si vinete, patrunjel si leustean, miere si nuca,oua, mere, prune si piersici, toate adevarate si gustoase asa cum aveam si noi in gradina cand inca mai traiau bunicii mei. Mi-e clar acum ca atunci cand viata iti inchide in nas o usa iti deschide in alta parte o fereastra.
Revenind la realitate si la minunata zi de marti in care ne aflam va propun o tarta delicioasa cu rosii si pesto de patrunjel, mai buna rece decat calda si foarte usor de realizat. Ideea mi-a venit dupa ce am vazut reteta Mihaelei dar mi-am facut de cap cu ingredientele din dotare.

Ingrediente:
175 g faina
75 g unt
2-3 linguri apa rece
6-7 rosii(depinde de marime)
o legatura grasa de patrunjel
un pumn de nuci
o mana de parmezan ras (eu am folosit o branza siciliana maturata cu piper)
2-3 catei de usturoi
2-3 linguri ulei de masline

Preparare:

Pentru inceput facem aluatul exact ca aici. Stiu ca v-am plictisit rau cu aluatul asta si ca il folosesc la toate tartele sarate dar este atat de versatil si delicios incat nu vreau sa mai caut alta reteta. Cat crusta de tarta se rumeneste in cuptor(timp de vreo 10 minute la 180 de grade) punem in robot patrunjelul, nuca si branza rasa si maruntim bine de tot.

 Adaugam apoi usturoiul si uleiul de masline si gata pesto.

 Scoatem crusta din cuptor, adaugam un strat generos de pesto, apoi unul de rosii taiate rondele, inca un strat de pesto si iar rosii.

 Mai dam tarta inca 10-15 minute la cuptor apoi ne bucuram de combinatia interesanta de texturi si arome. Puteti pune si putina mozzarella deasupra daca vreti, eu nu am avut si nici nu am vrut sa ies din casa special pentru asta. Dupa cum va spuneam si mai sus, tarta este mai buna rece, probabil din cauza de unt si nuci si ulei de masline care pot fi usor gretoase consumate calde.

 P.S.-Pregatiti-va pentru o saptamana de retete pe baza de fructe si legume, pentru ca eu m-ai propus o scurta cura de dezintoxicare!:D

Food&flames

Daca nu v-ati facut inca planuri pentru weekend, sau mai bine zis daca mai sunteti inca in Bucuresti, cititi mai departe!:D
Daca sunteti undeva pe plaja nici nu vreau sa stiu de ce ati deschis laptopul sau telefonul!
Asa, revenind la subiect, vreau sa va povestesc despre un restaurant la care am fost saptamana trecuta. Mai bine zis un concept de restaurant.
Se facea ca Roze a gasit nu stiu ce vouchere care ofereau o reducere de 50% la un meniu la restaurantul Mahi Mahi din Pipera. Initial am fost cam reticenta si am spus nu pentru ca, spre rusinea mea, nu ma dau in vant dupa mancarea chinezeasca-japoneza. Bine, imi place sushi, dar asta e altceva! Am zis zis nu si gata. Numai ca 5 minute mai tarziu am vazut un filmulet despre modul de preparare al mancarii si m-am razgandit. Vedeti si voi aici.
 In fine, nu stiu daca e chiar asta filmuletul care m-a convins, but you got the point.
Procedeul se numeste teppanyaki si implica o plita incinsa pe care bucatarul prepara totul, chiar in fata ta! Si nu numai ca prepara, dar mai face si niste jonglerii simpatice intre doua feluri de mancare!

 Bucatarul nostru era din Vietnam si cuvantul lui preferat in limba romana era "pui'.

 Am mancat ceva simplu de tot (erau cu voucherul, remember?) dar foarte foarte bun.
Primul fel a fost o supa crema de fructe de mare, adusa de undeva din spate. As vrea sa va vad facand si supa pe plita aia, ha!
Felul principal a constat in legume, pui, porc si creveti, toate fripte la plita si aromate cu unt si usturoi, exact cum imi place mie. 'Cause everything is better with butter!

 Am avut alaturi si doua sosuri delicioase, unul de mustar pentru pui si porc si unul de ghimbir pentru creveti, o minunatie.

 Desertul nu m-a impresionat deloc, dar oricum nu ma dusesem pana acolo pentru el!

 Una peste alta, a fost o cina reusita, cu spectacol inclus.

 Va sugerez cu drag sa dati o fuga pana acolo (Pipera Tunari nr.23). Nu stiu daca trebuie sa faceti rezervare, sau ce buget sa aveti disponibil dar va descurcati voi. Daca sunteti studenti ca si mine si nu vreti sa va riscati bursa pe ultima luna puteti sa mai aruncati un ochi pe siteurile cu discounturi si sa luati un voucher asa cum am facut si noi. Orice varianta ati alege, merita din plin!

 Mulumesc Roze pentru idee si Pop pentru poze!

Gata, v-am pupat! Ma duc in excursie la Alexandria! Alexandria, Teleorman, ce credeati?:D

Scrisoare deschisa

 "Salut! Eu sunt Sorin, beneficiarul uzual al bunatatilor gatite de Lavi si, drept multumire, m-am gandit sa scriu un guest-post. In episodul de astazi voi povesti (cu cuvintele mele) cum a fost la intalnirea de la Corbeanca. Pentru cei care nu stiu, Electrolux si Gollin Harris organizeaza de la inceputul anului intalniri cu bloggeri culinari in care acestia pot sa demonstreze ca nu se lauda degeaba pe siteuri. La aceasta intalnire au fost invitati toti cei care au participat pana acum.
Totul a inceput cu Lavi care tipa la mine ca o sa intarziem, ceea ce am si facut dealtfel, si ca o sa ii facem o impresie aiurea lui Bogdan pe care stabilisem sa il transportam pana acolo. Pe drum, Lavinia si Bogdan isi tot imaginau ei cum o sa fie, cine o sa mai vina, ce o sa se gateasca si alte astfel de lucruri super importante. Eu ma tot gandeam la piscina pe care o vazusem in iarna…
Antonina si Cristina-bunica erau deja acolo impreuna cu doamna Carmen Georgescu si Roxana. Atmosfera a fost relaxata, parca ne cunosteam de o gramada de vreme. 

 Incet incet a ajuns toata lumea. Eu nu cunosteam decat familia Easypeasy, care evident ca a fost cea mai funny. Ana a fost dezinvolta, ca de obicei, a vorbit cel mai mult, si a creat o atmosfera super. Eu abia asteptam sa vin si pentru ca ma gandeam ca o sa vina si Iepu’, dar era ora de baita si somn si deh….

 Mihai Lambru a venit pus pe treaba si a dat startul la gateala: gratarele au inceput sa sfaraie, cu emotii ca se cam adunau norii, Lavinia sa faca salata si blitzurile sa…..blitzuiasca.
 In tot acest timp, noi, insotitorii, ne tot invarteam pe acolo, admiram bucatarii la treaba si ne uitam cu jind la piscina.

 Eu primisem instructaj acasa sa nu ma apuc sa sar eu singur in piscina, sa fac nota discordanta acolo, asa ca ma tot uitam, poate poate mai gasesc vreun doritor. Ei bine, momentul magic s-a intamplat, privirile ni s-au intalnit in timp ce contemplam piscina si ne-am inteles imediat. Long story short, 5 minute mai tarziu eram cu sotul de Gurmandino in piscina. Fusese atat de cald afara incat nu as mai fi iesit, dar ii tot vedeam cum trec cu platourile pe langa noi. 

 Momentul culminant al serii a fost evident…masa. Am incercat sa gust cate putin din toate, desi nu sunt convins ca am reusit. Nu o sa uit prea curand pestele la wok si sosul Antoninei, cartofii hasselback ai bunicii, souvlaki pe pat de ceapa al Andreei(Gurmandino) si burgerii Anei(easypeasy). Eu sunt mare fan porumb copt si Elena(leblogpiquant) m-a nimerit cu al ei. 

 Nici despre porcul lui Mazi, ciupercile la gratar ale lui Poe si cartofii Brandusei nu pot sa nu amintesc, dar din pacate am mancat putin sau deloc din ele. Ce sa mai zic de porcul teriyaki a lui Bogdan pe care l-am fotografiat in timp ce sfaraia pe gratar!

 Desertul a fost o surpriza din partea casei (panacotta si o super inghetata de ciocolata muhahaha). 
A fost o seara in care ne-am simtit foarte bine si am cunoscut o multime de oameni interesanti. Imi pare rau daca nu am amintit pe toata lumea dar sper sa ii cunosc mai bine pe viitor.
Mi-ar placea sa am aceasta armata de bucatari tot timpul la dispozitie..."

25 cupcakes for my 25-years old cupcake

Si asta e doar o parte din bunatatile cu care l-am rasfatat pe Sorin weekendul asta, de ziua lui.
Dupa ce am cucerit pe toata lumea cu un Mississippi mud pie la petrecerea de sambata seara (in casa noua, nu oricum) am crezut ca duminica scap si pot sa lenevesc in voie. Ei da! Sorin s-a gandit ca ar fi frumos sa treaca pe la spital cu cate o prajitura asa ca m-am conformat, mi-am suflecat manecile (yeah right!) si m-am apucat de treaba.

De mult vroiam sa incerc retetele de cupcakes ale lui Ottolenghi si asta mi s-a parut pretextul perfect. O tura scurta pana la Mega Image a fost tot ce ma mai despartea de aceste minunatii mici si dulci.
Si daca tot m-am apucat de treaba am zis sa incerc nu una, ci doua retete! N-am respectat eu intocmai toate recomandarile, am mai inlocuit din ingrediente dar rezultatul a fost perfect: prajiturele dulci si aromate, un pic moist si cu glazura bogata si delicioasa!
Numai bune de sarbatorit cel mai simpatic si iubitor prieten din lume. Papu, te pup si te iubesc cmmdl! 

Cupcakes cu fistic-12 bucati

Ingrediente:

45 g fistic rumenit usor in cuptor
150 g zahar
180 g faina
1 1/4 lingurita praf de copt
1/2 lingurita sare
150 g unt
1 lingura ulei de nuca
2 oua batute usor
150 ml smantana (din cea normala, acra)

Pentru glazura:

150 g crema de branza (Philadelphia)
150 g mascarpone
80 g unt
100 g zahar pudra
Preparare:
Aliniem toate igredientele pe masa de lucru si incingem cuptorul la 170 de grade.

Maruntim intr-un robot fisticul si jumatate din cantitatea de zahar pana obtinem o consistenta asemanatoare cu sarea grunjoasa.
Intr-un bol amestecam faina cu praful de copt si sarea.In alt castron mare mixam bine untul, zaharul ramas si uleiul apoi adaugam mixul de fistic si zahar. Ar trebui sa obtinem o compozitie cremoasa. Adaugam apoi putin cate putin ouale batute, amestecand bine dupa fiecare aditie. Renuntam la mixer si cu ajutorul unei spatule de cauciuc adaugam pe rand jumatate din faina apoi jumatate din smantana, iar faina si iar smantana pana terminam toate ingredientele. Umplem 12 forme de muffins si dam la cuptor 20-25 de minute pana cand o scobitoare infipta in mijloc iese curata.

  De glazura ne ocupam in ultimul moment, cand prajiturelele s-au racit deja. Mixam cu rabdare untul cu zaharul, vreu 5 minute asa, pana compozitia s-a infoiat si s-a albit. Adaugam apoi mascarpone si crema de branza si mai amestecam usor cu o spatula cat sa se amestece ingredientele. Folosim un cutit de unt sau aceeasi spatula de cauciuc pentru a intinde o cantitate generoasa de glazura deasupra fiecarei prajiturele.

Cupcakes cu multa ciocolata: 13 bucati

Ingrediente:

2 oua
115 ml smantana(tot acra)
80 ml ulei de floarea soarelui
20 ml sirop de artar
20 g unt topit
120 g zahar
120 g faina
35 g cacao
1 lingurita praf de copt
1/2 lingurita bicarbonat de sodiu
1/4 lingurita sare
40 g migdale macinate
200 g ciocolata neagra tocata cubulete

Pentru glazura:

165g ciocolata neagra
135 ml smantana pentru frisca
35 g unt
1 lingura lichior de cafea
Preparare:
Incindem cuptorul la 170 de grade.
Intr-un castron mare amestecam cu un tel ouale, smantana, uleiul, siopul de artar, zaharul si untul topit. Nu e nevoie sa va chinuiti prea tare, cateva ture zdravene sunt suficiente.
In alt vas amestecam faina,migdalele, praful de copt si bicarbonatul, cacaoa si sarea.
Adaugam mixul de faina peste cel lichid, amestecand usor cu o spatula. Nu va faceti griji daca raman mici cocoloase. Varsam inauntru si cubuletele de ciocolata apoi umplem 13 forme de muffin si dam la cuptor 20-25 de minute, testand cu scobitoarea.

Cat timp ele stau bine mersi la caldura in cuptor face glazura. Incalzim frisca pana aproape de punctul de fierbere apoi o turnam peste ciocolata rupta in bucati. Amestecam cu o spatula pana cand aceasta de dizolva complet, adaugam apoi cubul de unt si lichiorul, le incorporam si pe ele apoi lasam la temperatura camerei sa se intareasca. Nu o puneti in frigider ca sa o grabiti! Glazuram capcakes atunci cand atat ele cat si crema s-au racit la temperatura camerei.

 That's all folks!
P.S.-Sorin va pregateste o mica surpriza, azi-maine!